Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Arheologie
29 toarta sub buză, capac cu mâner, oale cu corpul pântecos, ceşti cu profil rotund. Motivele ornamentale sunt: striuri superficiale aranjate, linii paralele, linii în arcade, triunghiuri imprimate, brâuri crestate, linii paralele haşurate. Predomină ceramică de categoria fină, cu slip lucios, de culoare cărămizie, cenuşie sau neagră, inv. 4214-4250. Ceramica grosieră ornamentată su striuri neregulate apare cu totul sporadic (Fig. 11/3; 12/2, 4-7). Berea ÍBerel. corn. Sanislău. iud. Satu Mare A. La punctul de hotar numit Csănyi sOrtije-Miriştea lui Csânyi în anul 1970 a fost identificată o necropolă de incineraţie în urnă, distrusă de arăturile adânci. Au fost adunate mai multe fragmente de vase două vârfuri de săgeţi din obsidian, frumos cioplite şi un inel de buclă (Németi, 1969, p. 60, pl. XVI/3-5; T. Bader, 1978, p. 23, pl. IX/4. XC/24). Cu ocazia unei periegheze au fost observate chiar locurile unor morminte distruse: oase calcinate împreună cu fragmente ceramice provenite din urne sau din vasele adiacente, o fusaiolă de culoare cărămizie, rotundă (fig. 9/1-2) (nr. inv. 2330, 2331, 2332 MC). Fragmentele ceramice sunt ornamentate cu mici triunghiuri imprimate (cat. 3 de ornament - după P. Roman). în punctul de hotar numit „Dealul Viilor - Szőlő domb“ este menţionat un cimitir de incineraţie în urnă din faza l-cultura Otomani (Ordemtlich, 1971, p. 21). Probabil autorul se referă tot la punctul numit Csányi sűrűje, care se află la capătul nordic al „Dealului Viilor“ separat de acesta de un drum de câmp. în anul 1973 la circa 150-200 m spre nord în „Viile-Berea" (identic cu Dealul Viilor) a fost semnalată o aşezare contemporană cu cimitirul de la Csányi sűrűje (Bader, 1978, p. 22; Idem, 1981, p. 23, fig. 5 - încadrată în cultura Nir-faza Sanislău). B. în punctul de hotar numit „Sóskás-Colina cu măcriş“, situat la cca. 300 m de la satul Berea (spre corn. Foieni) pe o uşoară ridicătură, cu ocazia săpăturilor din 1962 au fost dezvelite două morminte de înumaţie (probabil în poziţie chircită) ce aveau un bogat inventar funerar: mormântul nr. 1 a avut 12 vase, iar mormântul nr. 2 un număr de 8 vase de afrandă (Németi, 1969, p. 57-60, pl.X/1-5: XI/1-7; XII/1-7; Bader, 1978; p. 40, pl.XIV/1, 3) (Piş. I/5; fig. 1/2; 7/1; 3; 4; 6/2). în „Colecţia-Kovâcs“ achiziţionată de Muzeul Judeţean Satu Mare, în anul 1977 sunt un număr de patru vase, cu provenienţa de la Berea-Sóskás, unde pe baza informaţiilor primite de la preotul Kovács Gyula, în anii 1960 au mai fost descoperite incidental morminte de înhumaţie.- Vas de tip „amforă" cenuşie-brună, de mărime mare având două tortiţe la baza gâtului, ornamentat cu fâşii de linii paralele, care pornesc de la linia gâtului spre fundul vasului (câte patru linii). Dimensiuni: î = 32 cm, d.g. = 24 cm. d.f = 12 cm (Piş. I/9; fig. 10/2).- Vas mic, cilindric de culoare cenuşie cu o singură toartă plasată la mijlocul vasului (tip-cană de bere). Dimensiuni: î = 8 cm, d.g. = 6,5 cm, d.f. = 6 cm (Piş. I/6).- Cană de culoare neagră, cu o toartă lată în bandă, ornamentată cu patru butoane (proeminente) mici şi caneluri verticale. Dimensiuni: î = 12 cm, d.g. = 9 cm, d.f. = 6 cm (Piş. I/3).- Cană fragmentară /restaurată), de culoare cenuşie, cu o toartă lată în bandă, ornamentată la baza gâtului cu două linii duble, umplute cu mici incizii, iar pe corp cu arcade adâncite, flacante cu linii duble incizate. Dimensiuni: î = 11 cm, d.g. = 8 cm, d.f. = 4 cm (Piş. I/7). Cărei ÎNaavkârolvî-Bobald. iud. Satu Mare în cadrul unei aşezări de tip „teil“ cu mai multe nivele de locuire, în anul 1966, secţiune notată cu B, într-o groapă obişnuită menajeră a fost găsită o mandibulă umană. în secţiunea V/1989, în groapa nr. 3 a fost găsit un craniu uman (lipseşte mandibula) aparţinând unui tânăr (juvenal). în anul 1994, în S. VII, caroul nr. 1, în stratul superior al culturii Otomani, la adâncimea de 1,10 m, s-a găsit o parte dintr-un schelet uman, fără o conexiune anatomică. Din scheletul uman s-a păstrat doar bazinul împreună cu cei doi femuri, cinci vertebre, câteva coaste, falangele de la o mână şi falangele de la un picior. Complexul are un aspect neobişnuit, se pare că un corp uman a fost ciopârţit şi o parte din el a fost aruncată într-o groapă, care evident în stratul de culoar cenuşie nu se poate observa. Pe baza observaţiilor stratigrafice aceste resturi de schelet uman în mod cert sunt