Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
226 asociaţie transilvăneană, desprinsă de organizaţia de profil din Ungaria. Ca preşedinte a fost ales prim-rabinul Löwy din Târgu Mureş. în urma răspunsurilor pozitive venite la circulara din Oradea, la 22 martie 1922 s-au întrunit la Cluj preşedinţii şi rabinii comunităţilor din Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Arad şi Lugoj şi au stabilit coordonatele reorganizării. Pe baza hotărârilor luate la 12 iunie 1922, s-au întrunit tot la Cluj, delegaţii comunităţilor neologe şi a majorităţii celor statusquo. Ei au decis crearea unei organizaţii proprii în Transilvania, similară cu cea a ortodocşilor. în mod provizoriu conducerea a fost încredinţată unui prezidiu compus din prim-rabinul dr. Matei Eisler (Cluj) precum şi preşedinţii comunităţilor din Cluj, Oradea, Arad şi Târgu Mureş. Definitivarea reorganizării s-a făcut în cadrul adunării reprezentative ţinută la Oradea la 31 august 1922. Au decis înfiinţarea unui birou permanent la Cluj. Preşedinte a fost ales dr. Adorján, iar preşedinte executiv prim-rabinul Eisler. Totodată, s-au fixat circumscripţiile comunitare subordonate cu sediul la Cluj, Oradea, Timişoara şi Braşov®4 Bazându-se pe organismele existente, populaţia evreiască a căutat să promoveze aspiraţiile sale55. Contributions concerning integration of the Jews from Transylvania in the political and religious life of Romania (1918-1922) (Summary) The Jews community from Transylvania was born as a result of immigration from XVIII-th - XIX-th century. Different tendencies from the community was confronted with transformation dictated by the political evolution during and after the first world war. The Jewish national movement became a main political factor. The alliance of Jew groups was outlined arround the recognition of Jewish people as a national minority. It is to be noticed the adhesion to the Union from 1-th of December, 1918 and the adaptation of the Jew population to the new political conditions from Romania. Note 1. Minorităţile nationale din România 1918-1925. Bucureşti 1995, p. 129. 2. Eugen Glück: Rolul Aradului în înfăptuirea actului de la 1 decembrie 1918. Transilvania 11/1988, p. 38, Idem: Evreii din Transilvania în anii 1918-1922. Revista Cultului Mozaic, nr. 770 noiembrie 1993, p. 7. 3. Citat în „Népünk" din Oradea (20 ianuarie 1939). 4. Diferenţele se datoresc schimbărilor teritoriale survenite în 1919-20 şi nivelului profesional mai scăzut al recensământului din 1919. 5. Glück Jenő: Szatmármeave zsidósága 1848-ban (Evreimea comitatului Sătmar în 18481. ín Szabolcs - Szatmár-Beregi Szemle 1(1996, p. 45-53. 6. Idem: Az erdélyi zsidóoktatás történetéből fDin istoria învăţământului evreiesc din Transilvania). Magyar Egyháztörténete Vázlatok, 3-4/1994, p. 107-108. 7. Idem: The Rabbinic Court of Viinita While Active in Oradea. Studia Iudaica III; Cluj-Napoca 1994, p. 158-160, Arhiva Strohlitz Haifa, cota M O -1, Institutul Schocken, Ierusalim, secţia mss. Corespondenţa gaonului lerusalimski din Kattovice cu rabinul Teitelbaum. 8. Cf. recensământului din 1910, Magyar Statisztikai Közlemények (Comunicările statistice maghiare), seria nouă voi. 16, 56, 64. Mendelsohn Ezra: The lews of East-Central Europa betwen the ware. Blomington 1983, passim, Arhiva ACMEOR - Tel-Aviv, dos. Făgăraş, Şimleu-Silvaniei, Satu Mare, Arhiva Poporului Evreu, Ierusalim, mss. U.U. 28. 9. Egyenlőség, nr. 14 din 6 aprilie 1918, p. 1, nr. 16 din 20 aprilie 1918, p. 32 10. Dr. Ludovic Fialla, Reminiscenţe din 1877-78. Culegere, studiu introductiv şi note de