Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)

Istorie

185

în decursul anilor a crescut şi numărul muncitorilor angajaţi. în 1880 „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare avea 67 angajaţi din care: funcţionari 5, personal tehnic 2, muncitori 60. în 1890 111 angajaţi46, 130 angajaţi în 1994, când în urma reconstrucţiei s-a ivit un surplus de 18 muncitori, care au fost concediaţi. în 1900 moara avea 112 persoane angajate. Din cei 112 angajaţi: 4 sunt maiştrii, 106 muncitori şi zilieri, între muncitori 91 sunt bărbaţi, 2 femei, 3 ucenici. Salariul mediu/zi era de 1 Fit, în 1890 şi 90 krc. în 1894

1895

1885

1875

X— ' /I

V

s T15 450 c p

^fÜÜÜÜÜiP 150 C.P.

0 200 400

600

653C.P.

Evoluţia puterii instalate la „Moara cu Aburi S.A.“

în comparaţie cu 1890 numărul întreprinderilor de morărit a crescut şi concomitent şi numărul personalului angajat în acestea. în 1890 în oraş funcţionau 2 mori cu un număr de

91 muncitori47. în 1900 numărul întreprinderilor se ridică la 4 din care 2 individuale. 1 lucrează fără angajaţi, 1 cu 9 angajaţi, 1 cu 15 angajaţi. „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare avea 112 angajaţi47. Numărul muncitorilor angajaţi în industria morărit.ului în 1900 era de

136 muncitori, 9 funcţionari faţă de 6 în 189047. Dintre cele 4 întreprinderi, 2 folosesc forţa aburului pentru acţionarea lor. iar celelalte 2, locomobile.

După reconstrucţia şi înzestrarea morii cu cele mai moderne utilaje din profilul respectiv, S.C. „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare ajunge una din cele mai mari mori din regat în acei timp. Beneficiile obţinute, în urma măririi capacităţii de producţie, se măresc an de an ajungând să se obţină beneficii enorme faţă de alte întreprinderi industriale din oraş.

în 1900 producând din plin cu toate capacităţile motrice de care dispune, moara prelucrează şi vinde 239.882 q făină obţinând de pe urma acesteia 460.977 K. Din suma realizată se scad 122.000 K datorii de reconstrucţie şi de reparaţie precum si preţul grâului şi se realizează un profit net de 59.563,83 K. Se împarte un devidend de 16 K pe acţiune. în anii care urmează beneficiile societăţii sunt în creştere astfel că în anul următor se pot plăti tot 16 K. pe acţiune iar beneficiul realizat este de 58.449 K

Datorită faptului că linia ferată industrială care lega „Moara cu Aburi S.A.“ de linia principală, în incintă avea numai o singură linie, în timpul descărcării respectiv încărcării vagoanelor se crea o situaţie dificilă, deoarece neavând încă o iinie vagoanele trebuiau permanent mişcate, manevrate, ceea ce ridica mult costul transportului. Pentru care motiv se hotăreşte în 1901 să se construiască încă o linie ferată şi capetele acestora să fie legate permiţând o manipulare mai uşoară a vagoanelor. Totodată „... nu mai putem amâna în continuare instalarea unui pod basculă, deoarece numai aşa putem controla şi şti cu precizie cantitatea de grâu cumpărată şi înmagazinată..."45. Cheltuielile pentru podul basculă şi instalarea ei au costat societatea 3.736,27 K.

în anul 1902 moara are o oprire de 35 zile, profitul este mai scăzut la fel şi devidentul este mai puţin cu una K. decât în anul anterior. Cu toate că anul 1903 în judeţ are o recoltă de grâu foarte slabă şi o parte din materia primă, cca. 70.000 q trebuie adusă de departe din alte comitate, de dincolo de Dunăre, societatea realizează un profit de 61.439,80