Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Arheologie
Topoare eneolitice descoperite în judeţul Satu Mare Neţa lercoşan - Gh. Lazin Prezentăm mai jos un număr de cinci topoare din perioada eneolitică inedite încă şi care se află în colecţiile Muzeului judeţean Satu Mare, ale Muzeului Cărei, precum şi o piesă care se află în colecţia Şcolii generale din localitatea Lelei (corn. Hodod). Din totalul celor cinci topoare, patru sunt din aramă şi unul din piatră. Descrierea pieselor se face în ordinea alfabetică a localităţilor de descoperire (vezi fig. 6-Harta descoperirilor). Se impun de la început două precizări: toate topoarele reprezintă descoperiri întâmplătoare; iar în al doilea rând, faptul că în cadrul a două studii’', au fost aduse în circuitul ştiinţific alte topoare din aceeaşi perioadă, descoperite în judeţ2. 1. CĂREI. Topor - ciocan, găsit incidental în urmă cu câţiva ani în punctul „Korparet“, situat la aproximativ 5 km est de oraş. Muzeul Cărei, inventar 82812. Topor - ciocan (fig. 1), are o formă simplă, este zvelt, cu profilul longitudinal drept. Tăişul este ştirbit încă din antichitate. Braţul tăişului este de două ori şi jumătate mai lung decât braţul muchiei care a fost utilizat ca ciocan: tăişul este curbat, dispus uşor oblic. Piesa în secţiune transversală, are o formă dreptunghiulară, suprafeţele laterale pe margini sunt îngroşate, în special una dintre ele, fapt ce conferă secţiunii o anumită concavitate. Gaura de înmănuşare este rotundă şi prezintă pe ambele feţe o îngroşare asimetrică în formă de manşon. Suprafaţa piesei prezintă asperităţi de turnare, patina este verzuie-închisă, culoarea metalului este roşiatică. Dimensiuni: lungimea: 14,5 cm; lăţimea în dreptul orificiului de înmănuşare: 5 cm; lăţimea tăişului: 2,9 cm; diametrul găurii de înmănuşare: 2,6 cm; greutatea: 685 grame. Toporul - ciocan (hammer ăxte), este a doua piesă de acest fel găsită cu probabilitate în aceaşi zonă^, primul topor - ciocan a fost găsit la sfârşitul secolului al XIX- lea5. Piesa face parte din tipul 11/1 după I. Bognár - Kutzián8, fiind specifică culturii Tiszapolgăr, găsindu-se în cadrul aşezărilor specifice culturii, ori în apropierea acestora7, sau în morminte8, având o serie întreagă de analogii în nord-vestul României9. în lipsa unor date: condiţiile exacte ale descoperirii, raporturile stratigrafice, etc., socotim că toporul - ciocan de la Cărei se leagă de aşezările Tiszapolgăr din zonă, unde până în prezent se cunosc un număr de 6 situri aparţinând acestei culturi, însă nici o necropolă sau descoperiri funerare izolate10. 2. DUMBRAVA. în colecţiile Muzeului judeţean Satu Mare, inventar: 32418; figurează un topor - ciocan din piatră şlefuită, ajuns aici prin donaţie în anul 1975 cu menţiunea că provine de la Ciuperceni (corn. Botiz). Localitatea se află situată într-o zonă joasă, mlăştinoasă, până în prezent aici nu s-a semnalat nici o descoperire sau sit arheologic. Credem că este vorba de Ciuperceniul Unguresc (Magyar Gombás), cătun aflat la aproximativ 3,5 km. spre est de Ciuperceni, care aparţine din punct de vedere administrativ comunei Livada, sat Dumbrava. între Ciuperceni şi Dumbrava se află locul „La Cosma“ unde a fost parţial cercetată între anii 1987 şi 1989, o întinsă aşezare datând din neoliticul târziu şi eneoliticul timpuriu11 De aici provine o impresionantă cantitate de unelte din piatră şlefuită. Menţionăm că din acest punct provine şi a fost publicat un topor eneolitic din piatră, greşit încadrat în epoca bronzului. Facem acum cuvenita rectificare12, piesa aparţine eneoiiticului timpuriu, respectiv, cultura Tiszapolgăr şi provine de la Dumbrava din aşezarea „La Cosma“. Toporul - ciocan (fig. 2), este lucrat din piatră, respectiv tuf vulcanic de culoare
