Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
Cooperaţia şi sistemul bancar românesc în judeţul Satu Mare la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea Viorel Ciubotă Acţiunea de organizare a primelor instituţii cooperatiste româneşti în judeţul Satu Mare a fost precedată de o intensă activitate propagandistică în spiritul ideilor cooperatiste şi asociaţioniste. Formele şi metodele propagandistice au îmbrăcat variate aspecte fiind detectabile atât la nivelul activităţii unor fruntaşi politici, cât mai ales în contextul mişcării pentru emancipare cultural-naţională şi social-economică din cadrul „Astrei“. Astfel, în gândirea filozofică a dr. Vasile Lucaciu, pe lângă aspectele legate de ideologia politică şi naţională se regăsesc o serie de idei social-economice alimentate de concepţia privind egalitarismul şi progresul social. Idealul libertăţii naţionale era organic legat de cel al egalităţii sociale pentru că libertatea naţională va descătuşa pe cei obidiţi „din jugul claselor privilegiaţilor“1. Aceeaşi idee o exprima în anul 1891 într-o scrisoare deschisă adresată ziarului „Tribuna“ din Sibiu, referindu-se la importanţa dezvoltării economice a poporului fomân. „Este o necesitate impusă de însuşi mersul şi dezvoltarea politică socială a timpului nostru, ca popoarele care aspirează la viitor şi la ţară, să-şi creeze mijloace pentru promovarea bunăstării lor materiale, baza şi condiţiunea progresului lor natural“2. El credea că dintre toate posibilităţile oferite de terenul economic cea mai potrivită pentru poporul nostru este „întemeierea institutelor de credit şi de economii, pe lângă care se grupează capitalul naţional al poporului nostru, drept care imediat urmează şi gruparea capitalului moral, de cultură şi de progres în civilizaţiune“3. Această dezvoltare a sistemului de credit el o lega de tragica situaţie în care se găseau sătmărenii: „Românii din Sătmar sunt cei mai expuşi, cei mai persecutaţi, cei mai implicaţi şi opriţi în dezvoltarea lor culturală, economicosocială“4. Pornind de la aceste precedente teoretice, dr. Vasile Lucaciu s-a făcut promotorul consecvent al ridicării economice al românilor din nord-vestul ţării prin intermediul instituţiilor cooperatiste şi de credit. în anul 1887 se înfiinţează Asociaţiunea de credit „Perşeiu“ din localitatea Chiuzbaia, de lângă Baia Mare, iniţiatorul şi directorul acestor cooperative fiind dr. Vasile Lucaciu. Iniţiativele dr. Vasile Lucaciu în această direcţie sunt surprinse de mai multe documente ale epocii. Astfel, într-un document din 25 februarie 1891 se arată: „Alexiu Berinde şi Vasile Lucaciu şi-au propus să înfiinţeze o instituţie românească de credit de acţiuni cu un capital de 100 mii florini la Seini sau la Baia Mare a cărui scop deosebit ar fi sprijinirea provocărilor în rândul naţiunii române“5. Un alt document din 6 martie 1891 relevă în mod explicit scopurile politico-naţionale ale instituţiilor de credit româneşti în fruntea cărora s-au aflat liderii mişcării naţionale româneşti din această parte a ţării: „... Alexiu Berinde la Seini, mânueşte banii marii bănci româneşti „Albina“ din Sebiu pentru sprijinirea dezvoltării scopurilor naţiunii“5. înfiinţarea instituţiilor cooperatiste şi de credit are un ecou deosebit în lumea satelor. Se depun intense eforturi de a propaga în rândul maselor scopurile şi avantajele pe care acestea le au în sprijinul emancipării economice a românilor. Intelectualii satelor se fac mesagerii şi promotorii instituţiilor româneşti de credit recent înfiinţate. Astfel la 1888 Ludovic Mărcuş din Mădăras arăta că asociaţiunea „de păstrare şi credit „Perşeiul“ din Seini are rolul de a ajuta... clasa cea mai săracă a lucrătorilor“ deoarece „avantajul cel mai eteatant al Asociaţiunii „Perşeiul“ faţă de celelalte bănci de păstrare şi credit este: că primeşte şi depozitul bagatel 10 cruce a săracului pe săptămână; suma cea mai mică pentru depunere de cruţare se fixează în 10 cruceri şi dă împrumut şi 10 florini, dacă cu acela îşi poate acoperi
