Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 13. (1996)
Istorie
116 doua decadă a lunii decembrie se scurg de la Viena spre Germania ştiri potrivit cărora răsculaţii se retrag în munţi sau fug în Muntenia Asemenea ştiri provenite din surse oficiale au văzut lumina tiparului în Altonaischer Mercurius din 20 şi 21 decembrie şi Privilegirte Hildesheimer Zeitung din 28 decembrie 1784. Primul, pe lângă presiunea trupelor mai invocă şi lipsa de alimente ce gravează cetele lui Horea. Totuşi, nu toate informaţiile au fost atât de optimiste din punctul de vedere al privilegiaţilor. Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung din 27 decembrie observa că nu se poale aştepta la o iminentă prăbuşire a acţiunilor populare. Altonaischer Mercurius în aceeaşi zi rectifica informaţia lui precedentă, arătând că „răscoala din Transilvania nu este încă peste tot liniştită. Dacă răsculaţii sunt alungaţi de trupe dintr-o localitate, atunci ei se adună în alte trei părţi". Sfârşitul confruntărilor este vestit cu mare întârziere, unele gazete menţionând şi iarna deosebit de grea ce s-a abătut asupra zonei de operaţii. Asemenea articole au fost publicate în Carlsruher Zeitung din 5 februarie şi Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung din 7 martie 1785. in ultima fază a relatărilor privind ostilităţile, foile au început să publice un bilanţ al pierderilor umane. Hamburgische Neue Zeitung din 25 ianuarie 1785 considera că luptele „la 4.200 rebeli le-a costat viaţa sau lioertatea". Altonaischer Mercurius din 7 februarie vorbea de 4.000 morţi din rândurile maselor populare Altonaischer Mercurius din 22 februarie şi Oberdeutsche Staats Zeitung din 3 martie aprecia pierderile armatei la 25 soldaţi un plutonier şi doi ofiţeri morţi, precum şi 37 răniţi, iar a nobililor la vreo 200 morţi Ziarele din Germania oglindesc preocuparea autorităţilor de a pune mâna pe conducători, în special a lui Horea, Cloşca şi Crişan. îngrijorarea lor a fost cu atât mai mare cu cât se răspândea vestea, reprodusă şi de Frankfurter Journal din 10 ianuarie şi Hessen- Darmstädtische Privilegirte Land-Zeitung din 18 ianuarie 1785, potrivit căreia Horea a scăpat in Muntenia. Cu atât mai uşurat au respirat privilegiaţii când au primit vestea că Horea şi Cloşca au fost reţinuţi. Desfăşurările pot fi cunoscute din relatările amănunţite publicate de Frankfurter Journal din 22 şi 28 ianuarie, Frankfurter Kaiserl Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung din 22 ianuarie, Privilegirte Mainzer Zeitung din 24 ianuarie şi Hamburgische Neue Zeitung din 25 ianuarie 1785. Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung la 8 februarie a relatat despre actele curajoase ale unui preot ortodox, care a apostrofat soldaţii care îi escortau pe Horea şi Cloşca şi şi-a exprimat admiraţia pentru conducătorii răscoalei populare. în tot cazul, soarta lor era pecetluită. Hamburgische Neue Zeitung a şi menţionat că „se va intenta la Alba-lulia un proces care va fi scurt, dar exemplar“ Cu o anumită întârziere a ajuns în Germania vestea privind arestarea lui Crişan, semnalată de Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung din 1 martie Altonaischer Mercurius din 3 martie precum şi Hamburgische Neue Zeitung din 4 martie 1785 Unele reportaje au relevat drumul lui Horea şi Cloşca la Alba-lulia şi paza severă instituită în jurul lor. în temniţa cetăţii. Asemenea articole au apărut în Hamburgische Neue Zeitung din 1 februarie 1785 şi Altonaischer Mercurius din 7 martie. O serie de veşti au fost difuzate despre desfăşurarea anchetei. Frankfurter Journal din 15 martie şi Privilegirte Mainzer Zeitung din ziua următoare au subliniat că Horea nu recunoaşte nimic. Frankfurter Kaiserl. Reichs-Ober-Post-Amts Zeitung din 31 ianuarie şi Friedens und Kriegs Courier au relevat că Horea ar fi fasionat că se va destăinui numai împăratului şi în acest scop va fi transferat la Viena Nu au lipsit nici informaţiile care pretindeau a şti că ţăranii români pregătesc eliberarea căpeteniilor încarcerate. Friedens und Kriegs Courier din 23 februarie 1785 a şi menţionat că nu va fi „pace" în Transilvania „până când conducătorii nu vor fi puşi pe picior de libertate". La 14 februarie Altonaischer Mercurius a menţionat că „curierul care a sosit miercuri din Transilvania a adus vestea neplăcută că se văd mai multe cete de ţărani români răsculaţi, care vor să elibereze pe conducătorii lor captivi. Horea şi Cloşca". Hessen- Darmstädtische Privilegirte Land-Zeitung din 9 martie 1785 a citat o corespondenţă provenită din Viena, care vorbea despre o mişcare în curs în favoarea eliberării lui Horea. în acelaşi timp comisarul imperial Jankovich a căutat să convingă ţăranii români de
