Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
218 Carol Karácsonyi 24 5. supraînălţarea digului Canalului Homorod lângă pădurea din Ardud (33). In anul 1934 potrivit Legii pentru funcţionarea şi administrarea sindicatelor hidraulice din Transilvania şi Banat, „Sindicatul Ecedea“ s-a unit din punct de vedere administrativ şi financiar cu „Sindicatul Someş—Tisa“, iar sediul s-a mutat de la Cărei la Satu Mare. In această perioadă, de conducerea lucrărilor din zona Bazinului Ecedea răspundea inginerul V. Bogdan. In continuare, cu toate că criza financiară a îngreunat situaţia materială a Sindicatului, toate lucrările au fost menţinute în stare de funcţionare. S-a organizat şi paza digurilor, iar stăvilarele şi staţia de pompare au fost întreţinute în stare de funcţionare perfectă. Totodată s-a făcut şi propuneri pentru înfiinţarea terenurilor irigate pe Câmpia Ecedea şi prin împrejurimi. In urma unor analize făcute de specialişti din diverse ramuri ale economiei naţionale, s-a constatat că, lucrările de hidroamelioraţii efectuate în zonă, şi-au atins scopul, şi în ciuda cheltuielilor substanţiale făcute, asanarea Mlaştinii Ecedea din punct de vedere economic era o lucrare rentabilă. După 23 august 1944 se execută o serie de noi lucrări în această zonă. La începutul anilor 1950 în dreptul intersecţiei căii ferate şi a şoselei Cărei — Satu Mare, la sud de satul Domăneşti, sunt săpate o serie de şanţuri sub formă de reţea. Pe acest teren se încearcă cultura orezului,, care necesită exces de umiditate. In anul 1970 sunt începute lucrările de asanare a apelor interioare pe teritoriul Câmpiei Ecedea, între localităţile Berveni şi Decebal. Lucrările executate cu ajutorul maşinilor moderne, au avut ca scop drenarea apelor în exces de pe o suprafaţă de 19 700 ha. Au fost executate totodată şi o serie de alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Apoi a fost construit la Moftinu Mic, pe şoseaua Cărei — Satu Mare un nou pod rutier modern. In ordinea cronologică, ultima lucrare mai mare efectuată pe acest teritoriu, a fost înfiinţarea eleşteului de la Moftinu Mic, în locul fostelor orezării. In urma acestor lucrări, executate în anii 1982—1983, a apărut un lac artificial cu o suprafaţă de 125 ha, cu o însemnătate deosebită în piscicultura acestei zone. Râul Tur drenează întregul Babin al Oaşului, precum şi partea de nord-est a zonei de câmpie din judeţul Satu Mare. Izvoreşte în dreptul Muntelui Buian şi după ce străbate „Ţara Oaşului“, iese în zona de câmpie prin „Poarta Turului“, lângă Turulung-Vii. Problema regularizării râului Tur şi a unor afluenţi, care produceau dese inundaţii, a fost ridicată încă la începutul secolului al XVII-lea, când s-a preconizat construirea digurilor atât pe Tisa superioară, cât şi pe Someş şi Tur (59). Insă timp de aproape 200 de ani nu au fost executate asemenea lucrări în Bazinul Turului. La începutul secolului al XIX-lea în dreptul unor sate expuse deselor inundaţii se construiesc diguri, inclusiv şi în zona Oaşului. Astfel au fost îndiguite unele părţi ale râului Taina, lângă localitatea Oraşu Nou (70). Descrierile din secolul trecut menţionează faptul că zonele de câmpii pe care le străbate Turul sunt joase, împestriţate cu mlaştini temporare,.
