Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
3 Date istorice 197 Această direcţie de scurgere este abandonată deja în cursul fazei de vegetaţie postglaciară pin-mesteacăn, acum de circa 9 000 ani. Atunci Someşul s-a scurs în direcţia Medieşu Aurit—Livada—Micula (15). între această albie şi cea actuală a Egherului Mare există de asemeni cursuri şi meandre părăsite. Deoarece debitul râurilor în ultimii 10 000 de ani s-a schimbat în mai multe rânduri, în special în funcţie de precipitaţii, unele albii şi meandre sunt mai mari, decât celelalte, care s-au format în perioade secetoase. în perioada mai caldă şi aridă a alunului, cursul Someşului se deplasează din nou spre vest. Atunci râul curgea în direcţia localităţii Atea (15). Albia şi meandrele sunt mai mici, datorită condiţiilor climatice amintite a borealului (7500—5500 î.e.n.). Someşul a ocupat cursul actual în mijlocul perioadei atlantice (5500— 2500 î.e.n.), iar după A. Bogdan şi B. Diaconeasa (12) la începutul subborealului (2500 î.e.n.), în faza fagului Odată cu schimbarea cursului Someşului, desigur că şi celelalte râuri ale zonei şi-au schimbat direcţiile de scurgere. Astfel se poate constata că, reţeaua hidrografică actuală a zonei este foarte tânără. în urma acestori schimbări de albii, datorate mişcărilor neotectonice (de coborâri şi ridicări lente), toată regiunea de câmpie a fost presărată de albii şi meandre părăsite de diferite vârste. Straiele care acoperă suprafaţa acestei zone de asemenea sunt formaţiuni tinere. în partea estică a Câmpiei Someşului este aşternut un strat de argilă roşcată, depus în holocenul nou, în special în cursul viiturilor. Acest material provine din argila roşcată a marginilor depresiunilor. Dealungul albiilor şi a unor terenuri acoperite de viiturile de odinioară pot fi găsite şi depuneri mai tinere: nămoluri şi nisipuri fluviatile. Depresiunea Mlaştinii Ecedea s-a format în decursul holocenului. Acest teritoriu era supus mişcărilor lente de coborâre, începând cu faza pin-mesteacăn. Astfel, existau aici zone mlăştinoase încă din această perioadă de vegetaţie, dar se pare că formarea coveţii propriu-zise aparţine perioadei boreale. Apariţia Depresiunii Ecedea a favorizat pe de o parte formarea unui imens teren mlăştinos, iar pe de altă parte prezenţa acestei zone joase a determinat şi unele schimbări în direcţia de scurgere a unor râuri de pe teritorii limitrofe. în urma evoluţiei geologice caracteristice şesului din nord-vestul ţării este lesne de înţeles, că această zonă era expusă viiturilor, care într-adevăr s-au repetat de nenumărate ori. Este de remarcat şi faptul că, în timpul inundaţiilor apele în primul rând au pătruns în vechile albii părăsite, din care s-au revărsat apoi peste terenuri de cultură şi aşezări umane, fapt pentru care cunoaşterea direcţiei acestori vechi cursuri are o importanţă deosebită şi din punct de vedere hidro-amelioritiv. Râurile Someş, Crasna, Homorod, Ier şi Barcău fac parte din grupa râurilor vestice, pe când Turul aparţine grupei râurilor nordice (65). Regimul hidrologic al râurilor vestice este influenţat de condiţiile de climă locală: încălziri frecvente, inversiuni termice iarnă, ocluziuni de mase de aer cald în ianuarie şi februarie. De aceea bazinele râurilor acestei zone aparţin tipului carpatic vestic; cu viituri iama din topirea zăpezii; cu ape mari primăvara ce apar frecvent dar pentru perioade de
