Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)

Istorie

GAVRIL LAZAR DE PURCÂREŢI ÎN LUPTELE NAŢIONALE ALE ROMÂNILOR SĂTMĂRENI

IOAN BELEAN

In decursul frământatei existenţe a poporului român, Sătmarul a dat în diferite perioade figuri de seamă care şi-au dedicat viaţa şi activitatea idealurilor de libertate şi unitate naţională. Condiţiile vitrege din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, determinate de încheierea dualismului austro-ungar în 1867, prin legislaţia adoptată au contribuit la intensificarea politicii de deznaţionalizare a românilor din monarhie. Situaţia creată a impus unirea eforturilor şi intensificarea activităţilor pentru apărarea drepturilor politice şi naţionale ale românilor, în fruntea luptei situându-se intelectualitatea, convinsă de justeţea cauzei, din rândul căreia s-au ridicat veritabile personalităţi care au condus cu pricepere şi pasiune această luptă.

Restituirea unor aspecte ale activităţii desfăşurate de Gavril Lazăr de Purcăreţi, pune în lumină o conştiinţă frământată de problemele poporului său, receptându-i durerile şi speranţele, pentru care va lupta până la sfârşitul vieţii sale. S-a născut în anul 1839 în localitatea Pomi din judeţul Satu Mare1 unde a frecventat cursurile primare. Şi-a continuat studiile la Gimnaziul din Beiuş şi Universitatea din Viena, fiind licenţiat în teologie.2

După absolvirea facultăţii, între anii 1864—1869 a fost profesor la Gimnaziul din Beiuş, unde a condus „Societatea literară Samuil Vulcan“ luând iniţiativa înfiinţării unei publicaţii a societăţii cu titlul „Muza română“ cu scopul de a antrena tinerii din clasele superioare în activitatea publicistică.3

Gavril Lazăr de Purcăreţi se afirmă în mişcarea naţională a românilor sătmăreni după stabilirea în parohia Sanislău ca preot şi protopop al Eriului. S-a preocupat în mod consecvent de apărarea intereselor bisericii şi şcolii româneşti din Sanislău şi din întregul protopopiat. Cuprinderea copiilor în şcoli şi încadrarea unor învăţători competenţi a fost o coordonată majoră a activităţii sale pe aceste meleaguri. Astfel în anul 1900 din cele şapte districte şcolare câte avea comitatul Satu Mare în districtul Eriului funcţionau opt şcoli cu 852 elevi şi erau încadraţi 10 în1 Arhiva Parohiei Ortodoxe Române Sanislău, Registrul morţilor pe anii 1900—1926, neinventariat, p. 53—54.

2 Dr. C. Pavel, Şcoalele din Beiuş 1828—1928, Beiuş, 1928, p. 174.

1 V. Faur, Presa Românească din Crişana (1848—1919). Contribuţia acesteia la formarea conştiinţei naţionale şi la consolidarea unităţii noastre naţionale, in Satu Mare. Studii şi comunicări, Voi. V—VI, 1981—1982, p. 277.

12 — S'.udil şi comunicări, XI—XII