Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 11-12. (1994-1995)
Istorie
7 Dezvoltarea industrială a municipiului Satu-Mare 165 să se mărească continuu capacitatea de producţie. în perioada 1875—1888 s-au investit pentru utilaje noi 33 916 Ft. Sumele investite pentru achiziţionarea de noi utilaje precum şi pentru realizarea de noi construcţii cresc mereu astfel că în perioada 1880—1890 să ajungă la 59 405,20 Ft. în 10 ani de activitate, între 1876—1886 sumele investite de către acţionari şi care formau capitalul fundamental se rambursează, chiar suma iniţială a capitalului fundamental este depăşită. După cum reiese dintr-o Dare de seamă de sfârşit de an comercial al societăţii „.. . rezultatele obţinute în ultimii 11 ani ne fac să concludem că moara poate face faţă concurenţei oarecărei mori mari din ţară .. Asistăm la un volum enorm de investiţii în ultimul deceniu. Capitalul fundamental al societăţilor12 depăşeşte suma de 1 000 000 K. sumă ce se completează cu cele investite pentru re tehnologizarea sau lărgirea întreprinderilor care numai la Societatea „Moara cu Aburi S.A.“ Satu Mare în timpul existenţei sale atinge suma de 347 112,49 Ft. Investiţii industriale se fac şi în timpul stagnării economice (recesiune), dar nu înfiinţări de noi întreprinderi, ci participări la cele existente, prin cumpărarea de acţiuni emise pentru ridicarea capitalului fundamental scăzut din diferite motive. Prin astfel de investiţii se iveşte iarăşi băncilor posibilitatea de a pătrunde în întreprinderile industriale prin cumpărări directe de acţiuni. Astfel în 1897 pe lângă celelalte bănci care aveau acţiuni la Societatea „Moara cu Aburi S.A. Satu Mare“ apare ca acţionar şi „Banca de Cereale şi Credit S.A. Satu Mare“.13 în afara capitalului fundamental investit în noile întreprinderi în a doua jumătate a deceniului al IX-lea, perioadă de recesiune economică, găsim o serie de investiţii pentru: lărgirea întreprinderilor, mărirea capacităţilor de producţie, modernizarea lor, care ating suma de 544 095,15 K. în multe cazuri valoarea utilajelor, a imobilelor şi a terenurilor depăşesc cu mult suma capitalului fundamental ca de exemplu la „Prima Fabrică de Cărămizi cu Aburi S.A. Satu Mare“ unde capitalul fundamental al întreprinderii este de 70 000 K., iar valoarea imobilelor, utilajelor, terasamentelor depăşeşte valoarea capitalului fundamental cu 155 303,86 K. Dinamica dezvoltării economice este zdruncinată ciclic de crize economice. între 1884—1888 viaţa economică din toată Europa este zguduită de o puternică criză de supraproducţie, care are ca început criza din economia agrară ca pe urmă să se extindă în toate ramurile de producţie. Efectele crizei economice sunt mărite şi de vămile protecţioniste pe care le-a impus Germania faţă de produsele agrare, în special pentru produsele din industria morăritului, iar pe de altă parte expansiunea capitalului american pe piaţa europeană cu asemenea produse. Toate acestea fac ca efectele crizei economice să se facă simţită mai ales în industria morăritului. Dacă în perioada de avânt, în 1884, se obţine o producţie de 171 506 q de făină şi se realizează un profit de 56 551,40 Ft., în anul următor producţia scade cu 57 146 q şi se realizează un profit de numai 28 073,77 Ft., deci numai jumătate din cea obţinută în anul anterior. Anul 1886 este 12 Suma s-a calculat pe baza capitalului fundamental al societăţilor despre care deţinem date plus suma investită de firma Neuschloss. 1J Arhivele Statului, Fond Tribunal, Dosar de firme CCI,XXV.
