Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
82 6 EPOCA BRONZULUI 11. Acîş Cu ocazia săpăturilor care vizau o aşezare Laténe (sec. II—I î.Ch.) efectuate de Gh. Lazin, în anul 1981, în zona „Crasna Veche“, situată la cca. 500 m S de localitate, zonă supusă unor ample lucrări de hidroamelioraţii, a fost practicat şi un sondaj, într-o aşezare din epoca bronzului târziu. Aşezarea a fost distrusă de lucrările de îndreptare şi îndiguire a râului Crasna, are un singur nivel de locuire, cu un strat de cultură destul de subţire (30—40 cm) şi datează din bronzul târziu. Au fost sondate două gropi menajere şi a fost salvat un bogat material arheologic, constând mai ales din ceramică. Material inedit la Muzeul orăşenesc Cărei. 12. Cărei a) „Bobald I“ In cea mai importantă staţiune arheologică din zonă, datând din epoca bronzului (aşezare tell fortificată, 1,6 ha suprafaţă), cunoscută încă de la sfârşitul secolului trecut şi sondată de I. Németi de la Muzeul Cărei în 1966, au fost reluate săpăturile arheologice sistematice, începând cu 1986 şi care continuă şi în prezent, de către Institutul Român de Tracologie (P. Roman, I. Németi) şi parţial Muzeul din Cărei (N. Iercoşan). Au fost practicate mai multe secţiuni şi casete şi au fost descoperite mai multe complexe, locuinţe şi gropi. A fost descoperit un material arheologic foarte bogat, constând din ceramică, arme şi unelte din piatră şlefuită, corn şi bronz etc. O importanţă deosebită o are stratigrafia verticală, care permite observarea unor sincronisme şi legături culturale cu culturile învecinate ariei Otomani, precum şi cronologia internă a culturii. Menţionăm că situl mai cuprinde şi un cimitir şi fundaţia unei biserici feudale. Materialul se găseşte la Muzeul din Cărei. Szatmâr vármegye (monografie), Budapesta (1910), p. 409. T. BADER, Epoca bronzului in nord-vestul Transilvaniei, 1978, p. 121. Mărturii arheologice din judeţul Satu Mare, 1980, p. 10. I. NEMETI, Satu MareStCom., V—VI, 1981—1982, p. 167—175. P. ROMAN, I. NEMETI, Thraco-Dacica, XI, 1990, p. 39—47. b) „Ferma IAS“ Punctul se află situat într-o zonă de câmpie joasă, între' calea ferată şi şoseau Cărei—Satu Mare, la cca. 5 km de oraş. Lucrările de îmbunătăţiri funciare, constând dintr-o reţea de canale efectuate aici între 1986—1987, au afectat o întinsă aşezare (15—18 ha) din epoca bronzului târziu. Prin cercetări de teren au fost identificate 28 de complexe arheologice distruse în mare parte de lucrări, şi a fost recuperat un depozit de bronzuri. In vara anului 1987 au fost efectuate aici de către Muzeul orăşenesc Cărei (N. Iercoşan, I. Németi) săpături de salvare, cu ocazia cărora au fost preparate 8 gropi şi a fost salvat un bogat material arheologic care se găseşte la Muzeul Cărei, inv. 7477—7552. I. NEMETI, SCIVA, 41, 1990, 1, p. 18—54. N. IERCOŞAN, Thraco-Dacica, XII, 1991, p. 57—61.
