Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Arheologie

REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL LOCALITĂŢII GHENCI (COM. CĂUAŞ, JUD. SATU MARE)

IOAN NÉMETI

Teritoriul satului Ghenci din punct de vedere geografic se întinde între Câmpia Careiului şi Câmpia Ieriului. Satul se află pe marginea şoselei Cărei—Tăşnad, la cca opt km sud-est de oraşul Cărei. Teritoriul satului, după forma de suprafaţă, este monoton, brăzdat de o serie de albii de pâraie părăsite, azi canalizate. în general, zona localiăţii prezintă un relief de o mică înălţime, cu altitudinea generală de 120 m deasupra mării. în antichitate zona avea un aspect mlăştinos cu grinduri întinse neinundabile, în ansamblul ei foarte prielnic pentru habitat.

Pe teritoriul localităţii, care cuprinde o parte din terasa joasă a Ieriului, au fost descoperite vestigii ale trecutului, urme ale unui habitat, încă din epoca neolitică.

A. Ghenci — Movila Spânzurătorii

In anul 1968 la cca doi km sud de localitate pe teritoriul unei movile, în cadrul unei cariere de nisip au fost descoperite morminte de incineraţie în urnă1, încadrate ulterior în finele Hallstatt-ului târziu (Ha.D2). Tot aici a fost dezvelită şi o vatră de lut cu diametrul maxim de 1,50 m, care eventual ar fi putut aparţine la un „ustrinum“. La acest punct de hotar au mai fost descoperite două morminte încadrate în sec. V e.n.1 2 în cadrul nisipăriei au mai fost descoperite incidental fragmente ceramice din epoca feudalismului timpuriu care după toate probabilităţilor provin de la morminte de înhumaţie3 (fig. 9/4,5 :10/1). Aceste fragmente ceramice sunt lucrate la roată din pastă folosind ca degresant pietre mărunte, au o culoare neagră, ornamentate cu benzi simple sau în val.

B. Ghenci — Vatra satului

în grădina lui L. Bartha (nr. casei este 43) în primăvara anului 1968, pe malul lacului „Ciurgo“ (Csorgo) a fost găsit un topor de piatră4. Tot din vatra satului, fără locul de descoperire precizat (strada Careiului) cu

1 I. H. Crişan, ActaMN, 1, 1964, fig. 7/1—7; Idem, Materiale dacice din necropola şi aşezarea de la Ciumeşti şi problemele raporturilor dintre daci şi celţi in Transilvania, Baia Mare, 1966, fig. 28/1—2, 4—6; I. Németi, Dacia, N.S. 26, 1982, p. 130, fig. 4.

2 I. Németi, ActaMN, 4, 1967, p. 499—506; Idem. StCom Satu Mare, 1, 1969, p. 121—123; Idem, SCIVA, 34, 2, 1983, p. 134—149.

3 S. Dumitraşcu, Crisia, 8, Oradea, p. 67.

4 I. Németi, StCom Satu Mare, VII—VIII (1986—1987), p. 27, fig. 24/1—3.