Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
36 8 mănă cu un. fel de amfiteatru. Latura ei de răsărit o formează culmea înaltă Piatra Mare (P. Şiclodului, 1 025 m), Piatra Mică (P. Cuşmedului, 991 m şi vârful Fiaş, 933 m) cu o denivelare de aproximativ 450 m. Dinspre nord ea este înconjurată de interfluviul dintre valea Pârâului Şiclodului (afluent al Pârâului Solocma care se varsă în râul Târnava Mică în dreptul 'localităţii Ghindari), interfluviu pe care s-a aşezat jumătatea de sud a satului Şiclod, La apus de valea Cuşmedului se întinde un grup de dealuri de înălţime mijlocie, marcat de vârfurile cota 673, apoi „Faţă la Barna“ (Barna elő, 689 m), „Derence“ (Derencse, 642 m), cu o ramificaţie prelungă în direcţia est-vest (cota 626), altă ramificaţie spre sud—sud-vest, denumită „Dealul viilor“ (Szőlő-bérc, 653 m) care se ridică la vest de vatra satului Cuşmed. In prelungirea spre sud a axului coamei dealului „Barna elő“, la o distanţă de numai circa 1,5 km sud—sud-est de punctul culminant al acestuia, se întinde o apofiză înaltă, şi aceasta împădurită, formând un cot, orientată spre nord-vest (fig. 1). Ea este compusă din trei părţi bine distincte: o coamă lată de deal de aproximativ 350 m (cu cota 657), care coboară cu o pantă destul de repede, trecând într-o şa joasă, lată, lungă de 50—60 m, după care se ridică un fel de mamelon destul de „regulat“, pe latura de nord şi est împădurit (fig. 2). Cea mai mare parte a micului platou este folosit ca teren arabil, aici fiind plantată viţă de vie. Mamelonul are o apofiză şi el, de dimensiuni reduse, îndreptată spre sud, în direcţia centrului satului Cuşmed, aflându-se la numai circa 700 m distanţă faţă de clădirea bisericii satului. Pornind din sat, pe apofiza mamelonului „Barátdűlő“ se urcă acea cărare despre care vorbeşte B. Orbán, ca fiind destul de anevoioasă folosirea ei. [Poteca înaintează apoi spre nord, prin pădure. Trece pe lângă cota 657, ocoleşte spre vest vârful „Barna elő“ (689 m), iese din pădure, trece pe lângă cota 645, ca să se alăture la drumul comunal Cuşmed—Şiclod cu puţin înainte de punctul culminant al interfluviului Şiclod—Cuşmed.] Albia pârâului Cuşmed este torenţială, toţi afluenţii lui curgând dinspre est, de pe versanţii culmei înalte de deal Fiaş (983 m), Piatra Mică (P. Cuşmedului, 991 m) — cotele 910, 856 [care duc spre Piatra Mare (P. Şiclodului, 1 025 m), ultimul ne mai căzând în zona bazinului hidrografic al Apei Cuşmedului], versanţi bogaţi în precipitaţii cauzate de ridicarea maselor de aer oceanice. Altitudinea absolută a mamelonului se poate aprecia la 580—590 m, înălţimea relativă fiind de 80—90 m, cu pante abrupte în toate direcţiile. Vârful mamelonului este compartimentat în două „etaje“. Cel de nord, în formă de „terasă“ cu o suprafaţă relativ netedă, cu un „plan“ similar unei lune noue, ale cărei terminaţii se îngustează atât spre vest, cât şi spre est, este acoperită cu o pădure falnică de fag. Pe marginea ei de vest, nord şi est, cu un contur circular, nu am văzut nici un element de apărare (val sau şanţ), deşi de aici, dinspre şa era mai vulnerabilă aşezarea (fig. 3—4). Dar nici perimetrul micului platou superior nu prezintă urmele unor lucrări de întărire. Mai toată suprafaţa platoului este folosită pentru scopuri agricole, în arătură se pot culege diferite fragmente ceramice. în rândul acestora
