Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Conservare - restaurare

358

2

Analizând vizual starea de sănătate a obiectului, se constată că pe spatele obiectului se află o serie de pete negre fumurii, aceleaşi ca şi pe spatele şi faţa bordurii (Pl. XLVIII/1). în afara acestor pete, interiorul fructierei mai prezintă şi altele, de culoare verde-albăstrui, de aspect cristalin şi dispuse punctiform, pete ce ar putea constitui un atac activ (Pl. XLVIII/2). Fructiera fiind confecţionată dintr-un metal fin şi foarte subţire, a suferit multe deformări. în partea marginei decorate are o fisură, la fel şi în partea de interior a obiectului (foto 3), unde prezintă şi muîte deformări. Tot în partea de bordură are o lipsă din decor pe o porţiune de 3 cm.

Starea de sănătate a obiectului este în general bună, cu menţiunea că în multe părţi este deformată, are o bucată lipsă şi în două părţi e fisurată. în cea mai mare parte metalul este acoperit cu o culoare neagră fumurie. în unele zone, fructiera prezintă atac punctiform de coroziune verde-albăstrui şi fumuriu. Suprafaţa obiectului prezintă în general irizaţii liniare în toate direcţiile.

întrucât piesa prezintă multe probleme, din cauza slăbirii metalului se pune problema cunoaşterii în amănunţime a următoarelor:

—• natura tuturor produşilor de coroziune, pentru a putea fi înlăturate prin tratamente specifice şi diferenţiate;

— natura depunerilor;

— natura materialului metalic;

— identificarea mărcilor.

S-au făcut următoarele investigaţii: 1. Observaţii la stereolupă — s-au făcut observaţii ale formelor mărcilor, pentru stabilirea anului şi locului fabricaţiei (Pl. XLIX/A—E); 2. Observaţii ale structurii de suprafaţă a zonelor de coroziune chimică a depunerilor, a rupturilor; 3. Analize chimice: s-a efectuat analiza calitativă a materialului metalic şi analiza coroziunilor, prin metode calitative.

în urma analizelor şi observaţiilor efectuate se pot trage următoarele concluzii generale:

— s-a constatat că este confecţionat la sfârşitul secolului al XÎX-lea;

— în urma observaţiilor făcute la microscop am constatat o porozitate crescută a materialului;

— obiectul a fost confecţionat din argint de 800, prin ştanţare.

Coroziunea chimică a obiectului se datorează atât uzurii funcţionale cât şi condiţiilor improprii de păstrare şi întreţinere. în urma investigaţiilor ştiinţifice, analizele chimice efectuate relevă că obiectul are depuneri de carbonaţi, cloruri şi sulfaţi.

Din toate analizele şi observaţiile consemnate mai sus rezultă că restaurarea şi conservarea obiectului presupune o serie de operaţii mecanice şi chimice, care au o anumită succesiune logică şi bine motivată.

Restaurarea formei, pentru ca obiectul să-şi recapete aspectul estetic iniţial. Operaţiunea ridică însă probleme tehnice de dificultate, legate în special de faptul că metalul este foarte subţire, iniţial s-a folosit tehnica ştanţării, iar restaurarea solicită metode manuale de lucru, metodele manuale prin batere, prezintă riscul întinderii şi deformării tablei. Dar acest