Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
PROFILUL PLASTIC AL PRESEI ROMÂNEŞTI INTERBELICE DIN SATU MARE CORNEL CRĂCIUN Dintr-o investigaţie personală pe care am întreprins-o cu referire la antecedentele anului 1918 în domeniul presei româneşti din Satu Mare am constatat precaritatea acesteia. Faptul se traduce în apariţia, pentru scurt timp, a unei singure publicaţii datorate lui Vasile Lucaciu1. Cu alte cuvinte, excepţie făcând de Revista catolică, Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost şi în acest caz1 2 un moment de referinţă, de naştere, a unui fenomen cultural care, în celelalte teritorii locuite de români-inclusiv Transilvania, avea deja o vechime de câteva decenii. Pornind de la această constatare ne propunem ca, în studiul de faţă, să descifrăm resorturile intime ale investiţiei de talent şi pasiune concentrate în presa românească sătmăreană dintre cele două războaie mondiale, să demonstrăm valabilitatea şi viabilitatea demersurilor susţinute în numeroase cazuri de ziarişti formaţi ad-hoc, precum şi limitele pe care le conţine un „program“ de culturalizare prin artă atunci când promotorii acestuia nu au formaţia strict necesară. Se cuvine să precizăm de la bun început că există un benefic dialog cultural între Satu Mare şi Baia Mare, susţinut prin numeroasele referiri la Şcoala de arte frumoase şi la expoziţiile artiştilor băimăreni vernisaţi în propriul oraş sau la Satu Mare. Nu se poate vorbi însă despre o subordonare, de o dependenţă, a artei sătmărene faţă de Baia Mare, ci de o relativă, dar suficientă la acea dată, retardare artistică locală. într-o primă secţiune a lucrării ne vom opri la articolele dedicate special artei plastice. Organizarea Şcolii de arte frumoase din Baia Mare3 e adusă în atenţia publicului sătmărean cu ocazia expoziţiei de carica-1 Situaţie constatată prin consultarea lucrării Publicaţiile periodice româneşti 1907—1918 şi Supliment 1790—1906, tomul II, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1969, p. 852. In evidenţa Bibliotecii Centrale Universitate Cluj-Napoca, In afara publicaţiei citate (cota 280236), există o singură excepţie: Catalogus venerabilis cleri almae diocesis Szatmariensis pro anno 1815 (cota 238520). Restul publicaţiilor datate înainte de 1918 sunt în limba maghiară. 2 O lucrare de certă seriozitate: I. HANGIU — Dicţionar al presei literare româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, citează ca publicaţii culturale interbelice pentru Satu Mare: Afirmarea (1936—1940), p. 27; Icoane Maramureşene (1923—1924), p. 169—170; Săgeata (1923), p. 406 şi Ţara de Sus (1921), p. 351. Vezi şi nota anterioară. 3 „Organizarea Şcoalei de Arte frumoase din Baia Mare“, în VIAŢA, anul I nr. 4/20 septembrie 1935, p. 3.
