Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Artă
3 289 Ferenezy“7: oricât i-am tăvăli în poleiala originalităţii, totuşi rămân imitatorii Barbizonului“8. Artistul îşi explică astfel punctul de vedere: „mie în artă nu-mi plac experimentele, nu accept decât ştiinţa şi filosofia şi nu pe cei ce cultivă ceea ce se numeşte 1’art pour l’art“9. Deşi fondarea în 1896 a Şcolii de pictură de la Baia Mare a însemnat o adevărată revoluţie în arta transilvăneană, această revoluţie a fost necesară şi foarte utilă pentru că s-a opus metodicii greşite a academiilor, în locul reţetelor i-a îndreptat pe elevi spre observarea umilă şi atentă a naturii, a eliberat arta de limitele gustului mic burghez, dar pe lângă această mare realizare a dus la neglijarea sau chiar la dispreţul tehnicii. La Baia Mare s-a învăţat o VIZIUNE ARTISTICĂ şi nu O MESERIE. Dar la bazele unei arte stă în primul rând meseria. Nu se poate exprima desăvârşit numai cel ce este stăpân pe meserie. Spre deosebire de concepţia băimărenilor Aurel Popp spunea: „artistul să fie STĂPÂNUL şi nu sclavul naturii“10. întotdeauna aspira spre mai mult şi mai bine. Declara: „Am fost şi sunt şi astăzi mii revoluţionar atât în viaţă cât şi în artă ... Toate acţiunile mele sunt premeditate şi au un profund conţinut moral. Caut ştiinţa înainte de toate . . “n. Prima conflagraţie mondială şi-a pus amprenta sângeroasă asupra întregii sale creaţii artistice. Pentru Aurel Popp primul război mondial a început la 1 august 1914, când a primit ordinul de chemare. Acest moment a fost imortalizat într-un tablou foarte reuşit (Planşa XXX), pe care însă nu l-a terminat niciodată. în autobiografia artistului găsim o descriere foarte fidelă a acestui eveniment: „M-am înrolat ca un cetăţean nevinovat la 1 august 1914. Mi s-a înmânat ordinul de chemare, chiar când pictam în Grădina Romei modelele ce-şi luau într-o atmosferă paşnică micul dejun la masa frumos aranjată cu faţa de masă galbenă . .. Tabloul există şi astăzi cu următoarea iscripţie: „Interrorupu le 1-er Aoút 1914, au son des cloches de midi, lorsque j’ai regu ma convocation pour la guerre mondiale. . A12. Culorile pure, reci trădează influenţa băimăreană. încetul cu încetul sunetul clopotelor se transformă în bubuituri de tunuri şi iau naştere operele oele mai realiste, dar totodată cele mai impresionante şi zguduitoare ale artistului ciclul „închinat războiului: „Atacul“ (1916), „Cine-1 ştie?“ (1916), „Erou necunoscut« (1925), (PI. XXXII), pictând Guernica primului război mondial într-o singură figură umană. Memoriile din război: oroarea, groaza, chinul, protestul sunt concentrate în expresivitatea curajoasă a tablourilor cu caracter antirăzboinic de mai târziu. Deja în şanţurile de apărare de pe front începe schiţarea ciclului de opere antirăzboinice, această istorie pictată, care prin valoarea artistică şi ideologică ocupă un loc bine meritat în pictura europeană. în istoria artei 7 Criza artei plastice transilvănene (Cu ocazia expoziţiei de pictură Nagy Oszkár, în Keleti újság V, nr. 300 din 30 dec, 1922. 8 Aurel Popp, Din zi în zi. a Dintr-o scrisoare a lui Aurel Popp din 23.X.1931 adresată lui Emil Isac — Manuscris aflat la Arhivele Statului Satu Mare. lu Dintr-o scrisoare (neexpediată) a lui Aurel Popp, din 14 februarie 1948, adresată pictorului Gh. Florian din Paris în Şi asta a fost viaţă, p. 16. 11 Idem p. 60 12 Ibidem, p. 151 19 — Studii şi comunicări, IX—X
