Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Etnografie
5 207 Am gătat de secerat Cu fetele dimpreună Şi le-am pus cunună bună Si le-am pus-o peste cap Că am gătat de secerat Şi le-am pus-o peste umăr Să mâncăm pâinea împreună Cu toţii la masă bună28. Oamenii aruncau apă pe fecior, iar acesta stropea secerătoarele spunând : „să trăiască secerătoarele Să le ardă soarele“29. Cântecele de seceriş cunoscute în unele localităţi din zona Oaş, răspândite numai în Transilvania, reprezintă faza culminantă a ceremoniei care încheie o etapă a muncilor agricole, cununa de spice fiind menită să asigure prosperitatea recoltelor viitoare30. Aceste manifestări cu caracter social, însoţite de rituri de purificare, se caracterizează prin relevante trăsături agrare şi pastorale, care sunt date de către legătura omului din comunitatea sătească tradiţională cu fazele naturii şi cu cele temporale pentru a se asigura bunăstarea, prosperitate şi fertilitate în viaţa sa. FRÜHLINGS- UND SOMMERVOLKSGEBRÄUCHE IN „ŢARA OAŞULUI“ (Zusammenfassung) Die Frühlings — und Sommerfeste sind Gelegenheiten für eine kollektive Erscheinungsform, von denen einige genaues Datum haben, andere mit den kirchlichen Festen verbunden sind. Sie sind Manifestationen mit sozialem Charakter. Diese sind auch mit Reinigungsriten verbunden und haben agrarischen und hirtlichen Charakter. 28 Prilog, inf. Fabian Maria. 29 I. Muşlea, op. cit., p. 150. 30 Övidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, Bucureşti, 1981, p. 409.
