Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
200 2 In 1936, împreună cu Alexandru Pop, profesor de matematică la Liceul Mihai Eminescu, înfiinţează revista de matematici elementare a elevilor Liceului Mihai Eminescu din Satu Mare, intitulată „Micul matematician“. El este redactor din partea şcolii comerciale. Intre cele două războaie mondiale a avut şi o activitate culturală foarte bogată. Conduce secţia de literatură şi de artă a cenaclului literar „Kölcsey“, unde ţine o serie de expuneri şi conferinţe (despre Ady, despre tendinţele literare progresiste). Tereh Géza a manifestat o dragoste adâncă faţă de literatură şi faţă de arte. Aceasta s-a manifestat în primul rând în publicistica sa. A fost colaboratorul cotidianului Szamos a colaborat şi la revista Revii. Articolele sale se ocupau mai mult cu problemele picturii: aprecia operele şi expoziţiile pictorilor renumiţi, ca Thorma János, Wichmann Valter, Erdős Imre Pál, Popp Aurel, Pirk János, Róna Béla, Sharkirov Sándor, Perlott Csaba-Vilmos, Mohi Sándor, Ziffer Sándor, K. Csikós Antónia, Mund Hugó, Kemetty János, Thormáné Kiss Margit, Sarkady Sándor, Zolnay Géza, Shakirova Boldizsár. Preocupările sale artistice sunt dovedite şi de corespondenţa cu scriitorii de seamă ai vremii, ca Berde Mária, Tabéry Géza, Ziffer Sándor, Mohi Sándor, Thorma János precum şi cu membrii Societăţii Literare „Szigligeti“ din Oradea. Aceste scrisori conţin multe date interesante referitoare la viaţa literară şi artistică din epoca respectivă. Tereh Géza a mai scris şi articole de interes social; acestea însă au rămas nepublicate, cele mai interesante s-au şi pierdut în împrejurările celui de al doilea război mondial. N-au fost publicate pentru că nu erau oportune. Autorul însuşi spunea că nu a sosit timpul lor. într-o serie de articole —r- publicate în 1920 — critica politica colonialistă a imperialiştilor, apoi a scris despre „primăvara celor asupriţi“, după care a fost denunţat de directorul şcolii comerciale „pentru tulburarea păcii orânduirii sociale“, fapt urmat de sancţiune (reţinerea salariului pe 4 luni). Totodată a fost sfătuit să nu mai scrie. Trecând în revistă moştenirea literară a lui Tereh Géza, aflăm, că a fost şi un traducător literar. A tradus zeci şi zeci de poezii din limba germană, din franceză, din engleză. (După cum aflăm, primele două limbi le-a cunoscut foarte bine, iar în engleză citea curent). Era şi poet. Volumul Közelebb hozzád (Mai aproape de tine) a fost editat în Oradea. Poeziile sale cele mai frumoase pregătite pentru a fi publicate într-un volum s-au pierdut în timpul celui de al doilea război mondial. Suntem convinşi, că în moştenirea sa literară am găsi multe şi bune imagini şi idei integrante ale tradiţiei noastre progresiste. O altă latură a activităţii lui era activitatea sportivă. A fost membru activ al Societăţii Sportive din Satu Mare, fiind scrimer şi totodată şi antrenor de scrimă. A luat parte la multe concursuri naţionale şi internaţionale, a obţinut peste douzeci de diplome şi premii. Printre lucrările rămase se numără şi manuscrisul „Istoricul scrimei din Satu Mare“. Este foarte regretabil că acest om priceput şi-a încetat activitatea de publicist şi de critic de artă, reluând-o numai cu doi ani înaintea decesului (în Előre a scris despre viaţa sportivă din Satu Mare, şi în revista Korunk (1967) Despre artele moderne în mod obiectiv (Modern miivészetekről tárgyilagosan.
