Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Arheologie
20 12 se poate data cu certitudine în epoca neolitică, fiind contemporan cu aşezarea.10 Materialul arheologic descoperit în stratul de cultură din S II este identic cu cel prezentat anterior şi constă din fragmente ceramice provenind de la tipurile de vase menţionate, unelte litice fragmentare, puţine oase de animale şi o cantitate apreciabilă de microlite şi deşeuri de prelucrare din obsidiană (inv. 7681—7690). Ceramică constituie cea mai semnificativă categorie de materiale arheologice descoperite în gropi şi aşezare. Se pot deosebi trei categorii principale: a. Categoria vaselor de uz comun, de obicei de mari dimensiuni, modelate din pastă amestecată cu nisip, cioburi pisate şi rogozuri de mlaştină tocate mărunt. Au culori închise, brun cenuşiu şi mai rar cărămiziu cu pete. In privinţa formelor, se remarcă vasele mari cu corp bombat, gât îngust şi cilindric (fig. 3/1—2; 6/1) şi castroanele (fig. 2/1—4; 8/11). In general sunt neornamentate sau mai rar, cu foarbotină în vârci oblice (fig. 5/1) impresiuni cu unghia ori ciupituri (fig. 3/2, 4) şi butoni. Arderea slabă. b. Categoria vaselor din pastă bună reprezintă cantitativ cel mai important lot. Pasta este omogenă şi are ca degresant nisip şi cioburi pisate mărunt. Forme: fructiere cu picior înalt şi buza lobată (fig. 6/8), cupele cu picior scund (fig. 6/1—2) sau înalt, castroane (fig. 4/2—3, 5, 8, 11; 5/2, 7, 9), străchini (fig. 6/12; 8/7), tipsii (fig. 2/9), vase globulare (fig. 7/9; 4/4), vase cu gât cilindric etc. Prezintă cel mai bogat registru ornamental constând din linii incizate în meandre, zig-zag ori paralele, „lippenrand“, urme de pictură de culoare neagră şi mai ales ornamente plastice, butoni simpli, alungiţi sau perforaţi, .torţi. Vasele au o angobă de slabă calitate care se desprinde uşor. Arderea mai bună. c. Categoria vaselor din pastă fină au ca degresant numai nisip fin şi angobă în culori şi nuanţe deschise, cenuşiu şi gălbui. Dintre forme semnalăm castroane mici (fig. 5/2; 3/4—7; 7/1—2), vase globulare (fig. 2/5; 6/6; 7/3) şi un vas mic cu fund inelar (fig. 3/8). Decorul este realizat prin pictură cu negru şi roşu sau numai roşu, butoni mici şi perforaţi şi proeminenţe împinse din interior. Datorită faptului că ceramica apare extrem de fragmentară, prezentarea unor statistici proporţionale, în privinţa omamenticii şi a formelor, pe complexe (numai o groapă a putut fi săpată exhaustiv), riscă la conluzii eronate ori nesemnificative. Cert este că incizia apare aproape întotdeauna în asociere cu pictura şi că aceasta din urmă s-a desprins de pe corpul vaselor (se prezintă sub formă de pete) odată cu exfolierea angobei, fie datorită tehnicii deficitare de lucru, uscare sau ardere, fie din cauza acidităţii solului. Pictura cu negru s-a realizat cu o substanţă bituminoasă, lucioasă, iar cea cu roşu este de natură minerală, cu aspect mat, ce se desprinde sub formă de praf. Raportat însă la întreg lotul de ceramică, cea decorată prin pictură şi incizie nu depăşeşte 3—5o/0, pre10 E. Comşa, Contribuţie cu privire la riturile funerare din epoca neolitică de pe teritoriul ţării noastre, OmD, 1960, p. 83—106, idem, JMV, 58, 1974, p. 113— 156; idem, Neoliticul pe teritoriul României — consideraţii, Bucureşti, 1987, p. 149—152.
