Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

Volumul Eminescu élete és költészete (Viaţa şi poezia lui Eminescu) (Bucureşti, 1962) trece în revistă întreaga viaţă şi activitate literară a poetului.

Pe lângă traducătorii din patria noastră şi cei din R.P.U. s-au străduit să tălmăcească opera lui Eminescu. Din an în an tot mai mulţi publică traduceri din Eminescu. Menţionăm volumul de „Poezii alese“ publicat de Jékely Zoltán (Emineecu válogatott versei, 1947) şi trei antologii, ale căror autori sunt Képes Géza, Kálnoky László şi Jékely Zoltán.

Renumitul lingvist din R.P.U., Gáldi László a contribuit la popularizarea operei lui Eminescu şi prin studii şi analize publicate în limba franceză. (Les variétés expressives de l’hendécasylabe dans la poésie de Michel Eminescu. Acta Lingvistica, 1962. 1—2: 137—165., Contribution a Vétudc de la syntaxe poétique de Michel Eminescu. Acta Lingvistica, 1965. 1—2: 117—133.). Tot el a alcătuit dicţionarul poetic al limbii poetice a lui Eminescu.

Totalizând cele afirmate despre operele amintite mai înainte, considerăm, că aceste ediţii ale lui Eminescu constituie o înaltă sinteză a literaturii de traducere mai veche şi mai nouă din opera marelui poet.

Reiese deja şi din cele expuse până în prezent că dispunem de mai multe traduceri din cele mai bune creaţii ale poetului. Ar fi suficient să amintim cele trei traduceri aflate la perfecţiunea traducerii artistice ale Luceafărului, făcute de Áprily Lajos, Berde Mária şi Franyó Zoltán. Dar — numai din curiozitate — să amintim că avem 20 de variante traduse ale poeziei. De ce nu-mi vii, cunoaştem optsprezece de traduceri ale poeziei La steaua, şaişpe ale poeziei Somnoroase păsărele, cincisprezece ale poeziei Şi dacă, etc.

Pe baza acestora —- şi câte producţii artistice s-ar mai putea aminti — credem, că în literatura maghiară de traducere artistică cele mai numeroase variante şi cele mai izbutite tălmăciri sunt din opera lui Eminescu. Cel mai mare poet român a găsit în lucrările poeţilor maghiari tălmăciri demne de rangul şi arta sa poetică.

Cercetarea creaţiei eminesciene nu s-a terminat, apariţia continuă a datelor noi dovedesc interesul continuu şi sincer, motiv pentru care nu s-a încetat nici traducerea nici retraducerea operei eminesciene.

Cele expuse în lucrarea prezentă oglindesc interesul stârnit în rândul publicului maghiar de creaţia artistică a marelui poet român.

EMINESCU IN HUNGARISCHE LITERATUR

(Zusavimenfassung)

Der Beitrag beschreibt die ungarische Ubersitzungen aus dem Werke Eminescu von Aufgang bis zur Gegenwart, Die Quellen sind die bibliographische Arbeiten von Andor Réthy: Emiscu költeményei (Gedichte von Eminescu; 1964) und Sámuel Domokos A román irodalom magyar bibliográfiája (Ungarische Bibliographie die rumänischen Literatur).

Dieser Durchblick ist ein erseits quantitativ, aber zeigt auch daraufhin, wie die Ubersitzungen von Eminescus Gedichten immer künstlerischer genorchen sind und Übersetzungen Anstoßgaben.