Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)
Istorie
184 4 1940)15. Scopul declarat al societăţii a fost definit în articolul de fond al revistei „Sentinela de Nord“ nr. 2 pe anul 1925 intitulat „Să fie lumină“ în care se arată „că doresc făclia ştiinţei s-o răspândească printre acei ce şi azi mai dibuiesc în întuneric“ deoarece „poporul trebuie să iasă odată din haosul de neştiinţă ce-1 învăluie din toate părţile“ pentru a forma o generaţie solidă care să se impună tuturor şi prin calităţile ei alese să facă ca cei netrebnici să cadă învinşi de groaznicul iatagan al dreptăţii16“. Autorul articolului, Grigore Pop, care era şi redactorul şef ai revistei, se evidenţiază ca adept al propăşirii prin cultură în scopul înfăptuirii măreţului ideal de dreptate şi egalitate socială a omului din popor. Intr-un alt articol „Tovărăşiile ţărăneşti“ („Cooperativele“) sunt combătute ideile ce susţin că înfăptuirea reformei agrare ar fi o greşeală contribuind la scăderea producţiei agricole şi la ridicarea preţurilor la aceste produse. Autorul ce semnează cu pseudonimul „Grănicerul“ pledează pentru constituirea unor tovărăşii ţărăneşti de consum, de desfacere în comun şi tovărăşii de credit, adică bănci populare care să sprijine ţăranii cu fonduri pentru cele necesare. Ideea este motivată cu exemple din vechiul Regat, unde ţăranul consideră „viaţa fără cooperativă, ca şi fără şcoală, ori biserică17“. Pledoaria pentru artă, pentru popularizarea operei torului careian Iosif Polyanszki este făcută în articolul „Un artist“13 *. Este prezentat atelierul şi preocupările artistului, fiind apreciat ca un mare talent în plină afirmare. Sunt invitaţi cititorii să-şi cumpere tablouri pictate de acest artist, ele, reprezentând o valoare artistică deosebită. Revista are preocupări privind educaţia copiilor sesizând contradicţiile dintre generaţii, menţionând rolul familiei în formarea personalităţii tânărului în reuşita acestuia în viaţă. Articolul întitulat „Noua generaţie“19, se ocupă de această problemă, criticând, familiile ce nu se ocupă de educaţia copiilor şi pledează pentru o educaţie mai rigidă în familie, astfel copilul „va şti şi purta, stima părinţilor mai târziu“. Societatea încurajează şi creaţiile literare, astfel în schiţa „Examenul“20 se preocupă de prezentarea soartei unui tânăr elev conştiincios care fusese cel mai bun la învăţătură din clasă, dar întimidându-se în timpul examenului nu reuşeşte să răspundă la întrebările examinatorilor fiind singurul dintre colegi declarat repetent, uimindu-i pe aceştia şi pe profesori. Un act demn de laudă este prezentat în articolul „Compatrioţi buni“ în care se arată că deputatul în parlament dr. Vasile Chirvai a obţinut transferul a 300 de volume de cărţi de la Casa Şcoalelor din Bucureşti, în fondul bibliotecii societăţii, iar de la Ministerul Instrucţiunii, 15 Zora Belean — op. cit. pag. 103. 1B Grigore Pop — Să fie lumină în „Sentinela de Nord“, Cărei iulie, 1925, nr. 2, p. 2. 17 „Sentinela de Nord“ — Cărei 1925 nr. 2, p. 36. 1S Ibidem p.p. 7—8. la Ibidem p. 8. 20 G. P. Dobanu —- Examenul, în „Sentinela de Nord“ Cărei — 1925 nr. 2 p.p. 12.
