Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

ASPECTE ALE ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII CULTURALE „SENTINELA DE NORD“

DIN SANISLAU (jud. Satu Marc)

ZORA RELEAN — IOAN BELEAN

Apărută într-o zonă cu vechi şi puternice tradiţii culturale, ca urmare a existenţei unui mediu intelectual românesc elevat în condiţiile create de formarea statului naţional unitar român, Societatea Culturală „Sentinela de nord din Sanislău“, a pledat cu devotament patriotic pentru cultivarea dragostei faţă de limba şi cultura românească pe meleagurile sătmărene.

Primele scoli româneşti au apărut aici în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, aşa cum au fost cele din: Vezendiu (1720), Cărei (1730), Dindeşti (1732), Sanislău (1735), Portiţa şi Sânmiclăuş (1738), Moftinul Mic (1742), Istrău (1745)1, etc. Existenţa unei reţele şcolare bine organizate a impulsionat trimiterea unor tineri la studii superioare încă de timpuriu, astfel că în 1757 printre candidaţii veniţi la Blaj să-şi facă pregătirea de dascăli sunt prezenţi şi trei tineri din Sanislău1 2. Această acţiune a continuat mai ales după înfiinţarea Preparandiei româneşti din Oradea şi a Liceului din Beiuş. Fenomenul cunoaşte o amploare mai mare în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea astfel că numai în perioada 1871—1893 au studiat la Preparandia din Oradea peste 20 tineri din Sanislău şi 9 din Ciumeşti, sate cu cel mai mare număr de preparanzi în această perioadă, numărul lor crescând în perioada 1894—1919.3

Din rândul acestor elevi s-au ridicat personalităţi pedagogice proeminente: Basiliu Kővári, profesor la Preparandia din Oradea între anii 1833—4838; loan Buteanu, a cărui familie se trage din Ciumeşti, profesor la Liceul din Beiuş din 1871 până în 1907, iar în perioada 1907—1914, director al Şcoalei Normale, în 1877 a scris „Gramatica limbii române“; Dr. Gheorghe Miculaş din Ciumeşti în 1904, profesor la Şcoala Normală din Oradea, pe care a organizat-o după modelul unor şcoli similare din Cluj, Bucureşti, Arad, Deva, în 1913 a devenit director al acestei şcoli, iar după Unire, în 1919 a fost numit primul director al Învăţământului Secundar din judeţul Bihor; Augustin Maghiar din Sanislău, profesor

1 Arhivele Statului — Cluj-Napoca, fond. Comitat Satu Mare fascicula nr. 47 act nr. 419.

2 Zenovie Pîclîieşanu, Documente privitoare la istoria Şcoalelor din Blaj, în

„Revista arhivelor“, 1926, nr. 4.

J Florian Nica — „Părţile sătmărene“ şi Preparandia din Oradea, în Satu

Mare. Studii şi comunicări 1986—1987 pag. 228.