Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 9-10. (1992-1993)

Istorie

SIMBOLURI DE FOR PUBLIC DEDICATE CINSTIRII MEMOR ANDIŞTELOR

VIRGILIU Z. TEOjOORESCU

„România întregită e datoare să cultive, în chip cuvenit şi demn, amintirea jiilor mari şi aleşi, care prin muncă şi jertfă, prin simţirea şi entuziasmul lor, au contribuit mai mult şi cu folos la realizarea aceea a idealului ce i-au călăuzit în viaţă şi pe care l-au propăvăduit cu credinţă nestrămutată că va să fie ajuns urmarea cea mai firească a tot ceea ce ei însuşi au săvârşit pentru binele şi prosperitatea patriei şi neamului1.“

Alexandru LaPedatu

Mişcarea memorandistă a generat şi a antrenat întreaga simţire românească la exprimarea năzuinţelor pentru libertate şi unitate naţională. Din rândurile acesteia s-au afirmat luptători consecvenţi şi tenaci care, depăşind toate vicisitudinile, au promovat prin toate mijloacele şi formele de luptă pentru realizarea măreţelor obiective. Exemplu personal, spiritul de sacrificiu au fost apreciate ca atare atât de către contemporani cât şi de către urmaşi. Faptelor lor le-au fost dedicate o serie de monumente care ele însele de la geneză şi până în prezent, prin zbuciumata lor istorie, impuse a fi azi şi în viitor cunoscută pentru ca, prin exemplu ce-1 degaja să se constituie element de mobilizare, de înaltă simţire pariotică.

Acum la moment de centenar al promovării memorandumului, evocarea acestor monumente poate oferi şi un prilej de a şti ce am făcut şi mai ales ce vom avea de făcut pentru cuvenita cinstire a acestor înaintaşi.

Precizăm de la bun început că în prezent nu avem un monument care prin amploare şi realizare să se constituie sinteză a cinstirii momentului crucial, promotor al faptelor care au dus la marele act al Unirii din anul 1918. Se poate afirma că nu avem în vedere monumentul de la Lipova, judeţul Arad, la care vom face referinţă în curând. Ne referim predilect la acele locuri şi acele momente în care s-au petrecut evenimente deosebite, remarcabile prin răsunetul lor în conştiinţa tuturor românilor. Avem în vedere localităţi ca Sibiu, Cluj ş.a., unde prin reuniunea conducătorilor Partidului Naţional Român (P.N.R.) au fost dezbătute şi adoptate ideile ce s-au constituit textul acestui document precum şi numeroasa participare a miilor de români ce au venit în Clujul

1 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese, articole, cuvântări, amintiri, Cluj, 1986,

p. 35—36, nota 66: „Viitorul“, 3 iunie 1928;