Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Ştiinţele naturii
9 455 166. Spiraea japoniea L. fii. — BC: Slănic-Moldova (92). 167. Veronica jiliformis Sm. — CJ: Cluj-Napoca (94); Grădina botanică, subspontană (BUCA 108.372), leg. G. Negrean. 168. Vulpia ligustica (All.) Link — „Carp. Bor. — or. adv.“ (6). 169. Xanthium saccharatum Wallroth — CJ: Someşeni; Gherla. SJ: Ţicău. MM: Ardusat (95). Precizări taxonomice Barbarea lepuznica E. I. Nyárády. Credem că este o specie independentă endemică, care se deosebeşte morfologic atît de B. vulgaris — Ja care o subordonează unii autori (Soó, 1966 şi Beldie & Alexandrescu (118) cit şi de B. stricta — la care o subordonează Ball (133) (tabel I). De asemenea ca ecologie diferă de B. vulgaris. Barbaraea lepuznica vegetează la peste 1 600 m altitudine şi creşte în masă în lungul torenţilor cu cascade ai pinului Buta (leg. G. Negrean) sau Lăpuşnicul. De altfel şi Boşcaiu (11) o indică la „Chrysosplenio-Cardaminetum“. Deoarece în Floră lipseşte descrierea completă a florilor, o facem noi: sepale externe 2,5X Xl mm, glugate şi corniculate; sepale interne 3,3 X 1,5 mm; petale galbene aurii, de circa 5,5 X 1,8 mm. în legătură cu răspîndirea, menţionăm că planta nu creşte în Ungaria aşa cum menţionează Morariu & Beldie (118). De asemenea indicaţia din Flora Serbiei (Vîrşeţ), ni se pare suspectă.
