Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Istorie
DOUA SCRISORI INEDITE ALE LUI IOSIF VULCAN VIOREL CIUBOTA — IOANA RUSU Personalitate multilaterală, mare animator al culturii româneşti din Transilvania, cel pe care Octavian Goga îl aprecia ca fiind „cea mai reprezentativă figură culturală din jumătatea a doua a veacului trecut la noi“ (Transilvania n.n.)1, Iosif Vulcan a întreţinut strînse relaţii cu meleagurile sătmărene. Aceste relaţii s-au concretizat atît prin numărul mare de articole referitoare la Satu Mare, publicate în revista „Familia“, principalul periodic editat de Iosif Vulcan, cît şi prin numărul destul de însemnat de colaboratori originari de pe meleagurile sătmărene. Printre colaboratorii sătmăreni de frunte ai „Familiei“ îi putem cita pe Petru Bran, Ioane Mareu, George Marchiş, Vasile Pop, loan Buşiţa ş.a.1 2. Prima scrisoare pe care o publicăm este adresată de Iosif Vulcan în anul 1866 lui Torna Şerban din Cărei, prin care îi cere să-l ajute în răspîndirea unor publicaţii editate de el în mijlocul sătmărenilor. Că acest apel a lui Iosif Vulcan nu a rămas fără răspuns, dovadă este numărul destul de mare de abonaţi sătmăreni la revista „Familia“, în primii ani de apariţie: George Marchiş din Homorod, Magdalena Catoca din Borleşti, loan Dărăbant din Vetiş, Nina Napoianu din Bixad, Terezia Ferenţiu din Satu Mare, Teodor Pop din Portiţa, Lucreţia Iuhas din Supuru de Jos, Elisabeta Szabó din Tiream, Ladislau Pop din Satu Mare şi alţii3 4 * 6. Torna Şerban s-a bucurat de multă preţuire din partea lui Iosif Vulcan, care în anul 1879 inserează în paginile „Familiei“ un articol intitulat „Un jubileu în Sătmar“, în care este relatată sărbătorirea lui Şerban de către intelectualitatea sătmăreană"’. încă din primii ani ai activităţii sale influenţa lui Iosif Vulcan în Satu Mare a fost deosebit de mare după cum reiese şi dintr-un document din 5 septembrie 1870 care relatează că la Conferinţa ţinută la Cărei a reprezentanţilor celor 72 de parohii sătmărene în scopul alegerii unui 1 Octavian Göga, Precursori, Bucureşti, 1930, p. 24—25. 2 Vezi pe larg Nae Anton eseu, Revista „Familia“ şi părţile sătmărene (I). (1865—1884) în „Satu Mare, Studii şi comunicări“, III, 1975, p. 111—'120. 3 Cf. N. Antonescu, op. cit., p. 116. 4 Cf. G. Em. Marica, Studii de istoria şi sociologia culturii române ardelene din secolul al XlX-lea, voi. I, Cluj-Napoca, 1977, p. 86. 6 „Familia“, anul XV, 1879, nr. 65, p. 430.