Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Istorie
250 4 hrana trebuincioasă să trăiască, aşa cum se întîmplase şi altă dată, dacă domnul (Grigore al II-lea Ghica în a doua sa domnie în Moldova (1739— 1741) — n.n.) printr-o bună îngrijire cu merinde n-ar fi apucat să îndrepte cit a fost cu putinţă şi această nevoie a supuşilor săi.“6 In astfel de circumstanţe psihicul uman — fragil şi permeabil — cădea cu uşurinţă pradă celor mai neaşteptate rătăciri ale spiritului: vedenii, vise, halucinaţii, miracole, viziuni în care se amestecau laolaltă lumea reală şi cea fantastică. * Din punct de vedere climateric sec. al XVUI-lea reprezintă o perioadă distinctă în istoria Europei. Situat în faza de apogeu a „micii ere glaciare“ cum este cunoscut în limbajul specialiştilor în climatologie istorică intervalul cuprins între 1640—1850, evoluţia sa climaterică a fost marcată de un număr mare de ierni aspre şi prelungite, cu temperaturi scăzute şi perioade în care regimul pluviometric a atins cote ridicate, alternînd cu perioade relativ lungi (1—2 ani, uneori chiar 3 ani) de secetă.7 In ce priveşte evoluţia climaterică pe teritoriul românesc, dăm mai jos graficul principalelor variaţii climaterice manifestate în intervalul 1700—1830, conştienţi că investigaţii minuţioase în arhivele zonale şi locale vor putea aduce noi şi preţioase informaţii: 1700 — secetă în Tara Birsei 1701 1702 1703 1704 1705 1706 — iarnă grea în Transilvania 1707—1709 — lăcuste în Moldova 1708 — primăvara şi vara secetă în Transilvania — toamnă ploioasă în Ţara Bîrsei — foamete în Transilvania, Moldova 1709 — iarnă grea în Transilvania — secetă în Transilvania — lăcuste în Ţara Bîrsei — epizotie în Transilvania 1710 — secetă în Transilvania, Ţara Bîrsei — lăcuste (16 august) Transilvania — epizotie în Moldova — foamete în Moldova 1711 — secetă în Moldova — lăcuste în Moldova, Ţara Bîrsei — epizotie în Ţara Bîrsei 1712 — secetă în Moldova, Transilvania 6 Cronica Ghiculeştilor, ediţie critică de Ariadna Camariano-Cioran şi Nestor Camariano, Bucureşti, 1965, p. 449. Vezi şi p. 629.
