Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Arheologie
22 & arătura adîncă de 0,35—0,40 m erau amestecate depunerile din epoca feudală, epoca bronzului şi ale neoliticului timpuriu, nivelul de locuire din neoliticul tîrziu a rămas nederanjat, el poate fi sesizat numai în urma secţionării terasei. Cît se pare, pe baza acestor observaţii sumare, primul nivel de locuire din terasa pîrîului Merges este format din materiale tisoide, databile de la începutul neoliticului tîrziu17. La punctul numit „Drumul Căminului“, la 50 m din stînga drumului, pe o uşoară ridicătură, recent au fost găsite fragmente ceramice, chirpici, urmele unei mici aşezări (fig. 31/2—9) de la începutul neoliticului tîrziu 2) Cămin, corn. Căpleni, jud. Satu Mare A. — în anii 1982—1983 pe malul stîng al Crasnei au fost executate lucrări de hidroamelioraţii de mari proporţii. Cu ocazia lucrărilor a fost lărgită albia Crasnei (Canalul nr. 1), iar pe malul stîng s-a construit şi un dig înalt. în urma acestor lucrări s-au făcut numeroase descoperiri arheologice incidentale, fiind deranjate mai multe aşezări din diferite perioade istorice. în hotarul satului Cămin, în apropierea „Staţiei de pompă“, a fost deranjată o aşezare neolitică, respectiv mai multe complexe arheologice: vetre de foc, locuinţe de suprafaţă, gropi menajere. Dintre ele au fost observate mai sistematic groapa nr. 1 — 1983. Groapa s-a observat în malul taluzat, fiind cercetată doar parţial, avînd dimensiuni 3,30x2,90 m, adîncimea de 1,40 m. Se adîncea treptat în lutul galben, fiind umplută cu fragmente ceramice, multe oase de animale, cenuşă, cărbuni, aşchii de obsidian, cîteva fragmente de topoare, unelte din os, rupte, fragmente de rîşniţă. Oasele de animale aparţin diferitelor specii de bovine, cervide, dar apar şi oase de cîini şi lupi. Ceramica, este fragmentară. în total au fost recuperate 981 de bucăţi de vase, din care 203 de buc. provin din vase uzuale, 680 de buc. semifine, 50 de fragmente aparţin categoriei fine şi 13 buc. erau ornamentate cu motive pictate. Ceramica uzuală este de culoare cărămizie în exterior şi cenuşie sau neagră în interior. Se pot reconstitui relativ puţine forme: a) Castronaş cărămiziu, ornamentat cu butoane mici plate. Dimensiuni: î=6 cm, d.g. = 10 cm, d.f. = 5 cm (fig. 17/3). b) Fragmente din vase mari: oale de diferite mărimi, de culoare cărămizie, ornamentate cu motive plastice — butoane rotunde sau proeminente aplatizate. Ceramica semifină este roşiatică în exterior şi cenuşie în interior. Au un aspect poros, slipul roşiatic se desprinde uşor, apare miezul cenuşiu al ceramicii. Formele nu sínt prea variate. c) Vase miniature, dimensiuni: î=3 cm (fig.15/7—8). d) Vase-borcan, mici (fig. 17/6; 18/6). e) Strachină plată (fig. 18/7). 17 I. Németi, StCo7nSatu Marc, V—VI, 1981—198*2, p. 170.
