Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Recenzii
MIRCEA TOCA, Şase decenii de artă plastică militantă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981 ALMASI TIBOR Istoric de artă erudit, critic, creator al unor valoroase lucrări inspirate de studiul trecutului şi prezentului plasticii româneşti şi universale, cercetătorul clujean Mircea Ţoca, pune la îndemîna cititorilor un nou volum, care, după cum mărturiseşte autorul în cuvîntul de introducere, este „închinat aniversării a şaizeci de ani de la crearea Partidului Comunist Român“, şi cuprinde un mănunchi de studii şi eseuri, rezultate ale cercetărilor unui deceniu. în studiul introductiv: „Tradiţii militante ale artei plastice româneşti“, Mircea Ţoca schiţează o privire panoramică asupra evoluţiei şi dezvoltării ascendente a artei, pusă în splujba realizării marilor deziderate istorice ale patriei (Unirea Principatelor, războiul de independenţă, Unirea Transilvaniei cu România etc.), prin opere de mare forţă mobilizatoare, ale unor artişti cum au fost: Gheorghe Tăttărescu, Theodor Aman, David Rosenthal şi alţii, precum şi a luptei împotriva nedreptăţilor sociale-naţionale, prezentă în opera lui Octav Băncilă, Vida Gheza, Ion Jalea, Romul Ladea. Prezentarea artei Clujului — despre care Mircea Ţoca a publicat pînă în prezent numeroase lucrări, articole —, care ocupă o mare parte a studiilor, eseurilor cuprinse în volum, sínt destinate analizei vieţii şi operei pictorilor, sculptorilor din oraş: Aurel Ciupe, Anastase Demian, Ion Vlasiu, Romul Ladea. în contextul epocii, o parte interesantă a volumului, o reprezintă paginile ce înfăţişează sintetic, personalitatea şi etapele evolutive, socialartistice a pictorului — desemnînd locul lui în cadrul artei naţionale —, născut în judeţul nostru, Aurel Popp, personalitate remarcată a picturii militante româneşti, autor a numeroase lucrări biciuitoare a orînduirii capitaliste. Cunoscător aprofundat al activităţii sculptorului orădean Iosif Fekete — despre care Mircea Ţoca publică monografia apărută la Editura Meridiane, în anul 1970 —, în cadrul cărţii recente, autorul pune în discuţie, problematica „paternităţii Monumentului Aviatorilor“ din Bucureşti, formulînd o constatare ce duce la încheierea discuţiilor subiectului amintit. 44 — Studii şi comunicări, V—VI.
