Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Ştiinţele naturii
560 4 Depozitele pliocene pannoniene se găsesc în grosimi considerabile sub toată suprafaţa judeţului. La Pişcolt la 951, sonda A.C.E.X. Cărei — Petreşti 820, sonda Cărei 964 m, iar la Craidorolţ la 900 m a fost atins baza depozitului pannonian. Părţile inferioare ale straturilor pannoniene sínt constituite din argile, marne şi marne calcaroase. Aceste orizonturi de cca 200 m sínt compacte şi nu conţin ape exploatabile. Din acest punct de vedere sínt mult mai importante orizonturile superioare ale depozitului pannonian. In perioada transgresiunii pannoniene inferioare partea de nord a cîmpiei Tisei era o suprafaţă neuniformă. Rîurile carpatice înaintau spre interiorul lacului ca nişte delte uriaşe. Nici clima subtropicală n-a fost uniformă, perioadele umede şi aride au alternat între ele. Aceasta reiese din succesiunea depunerilor de marnă argiloasă şi pietrişuri. In această perioadă regiunea noastră avea un caracter de bazin de colmatare. In urma schimbării periodice a debitelor apele curgătoare au depus în afară de argilă şi nămol şi depozite destul de groase de nisip. Aceste straturi sínt prielnice pentru depozitarea apelor. în sonda de la Cărei au fost captate aceste straturi la nivelele 848—844—822 m. Temperatura apei este de 44°—60°C cu o salinitate apreciabilă 8,8 g NaCl/1. Debitul este redus. în schimb în Valea Ierului debitul este mult mai mare şi temperatura apei atinge 85°—90°C. Din analizele formaţiunilor geologice reiese că în regiunea noastră straturile de nisip formate între limitele pannonianului inferior şi superior sínt cele mai rentabile pentru exploatarea apelor termale. Cu toate că din straturile de nisip fin putem obţine numai puţuri cu debit scăzut sau mijlociu ape termale se găsesc exclusiv în aceste depuneri. Strate calcaroase fisurate care ar asigura un debit mai ridicat nu se găsesc în aceste formaţiuni geologice. Datorită acestor structuri specifice adîncimea maximă a rezervelor de ape termale poate fi proiectată la 8—900 metri. Depozitele pannoniene se încheie cu straturile levantine. Aceste orizonturi sínt compuse din argilă cu concreţiuni calcaroase de culoare albastru cenuşii şi marnă cu urme de cărbune, între care se intercalează mai multe strate de nisip. Aceste depuneri de nisip multistratificate sínt purtătoare de apă. Dacă se reuşeşte captarea a 3—4 straturi din aceste nivele (200—300 m ădîncime) se obţine izvoare cu debit mic, dar cu apă potabilă foarte bună. Ceea ce priveşte gradul de mineralizare a apelor s-a constatat că aceasta scade spre suprafaţă. Pe baza forărilor cercetate considerăm că orizonturile situate între adîncimile 250—200 m pot să constituie surse importante de ape potabile. Tot din straturile levantine îşi au originea apele arteziene din zona Tăşnad—Săcăşeni—Santău. în apropiere de suprafaţă apar din ce în ce mai des straturi de nisip închise între depuneri argiloase-marnoase. Aceste
