Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
430 2 criterii, să fie împroprietăriţi în primul rînd, aşa cum se proceda în întreaga ţară, „acei care luptă pe frontul împotriva fascismului, familiile lor, văduvele şi orfanii războiului eliberator, precum şi cei care au fost deportaţi de fascişti, cu familiile lor“4. Acelaşi document sublinia că de împroprietărire vor beneficia toţi ţăranii în drept, indiferent de naţionalitate sau religie. Lucrările de expropriere s-au desfăşurat în condiţii destul de anevoioase avînd în vedere că o serie de moşieri români şi maghiari, făcînd front comun şi fiind ajutaţi de elementele fasciste rămase în aparatul de stat au recurs la tot arsenalul de mijloace pentru a dezbina masele ţărăneşti române şi maghiare, în lupta lor comună pentru reformă. în Ardud, unii dintre proprietarii expropriaţi provocau pagube ţăranilor împroprietăriţi, ridicîndu-le recolta încă verde5 6; în comuna Gherţa Mică unii agitatori făceau propagandă printre ţăranii împroprietăriţi să-şi vîndă loturile primite deoarece nu aveau cu ce le lucra. După cum reiese din nota informativă transmisă de comandantul Legiunii de jandarmi Satu Mare către prefect, s-au şi înregistrat 11 cazuri de vînzare a lotului în această comună0. Cazuri de împotrivire la expropriere se remarcă la Ardud, Răteşti, Beltiug şi Second7 sau de sustragere de la expropriere: Ti tu Demian, conducătorul judeţean al partidului manist, avînd 119 iugăre în Mărtineşti, dr. Victor Marcu cu 118 iugăre în Şomcuta, Pop Gheorghe cu 362 iugăre în Botiz, dr. loan Hossu cu 108 iugăre în Botiz, Lazin Teodor cu 119 iugăre în Dorolţ, loan Puşcaş cu 119 iugăre în Apateu, ş.a.8. După definitivarea listelor cu îndreptăţiţii la pămînt, comisia judeţeană de reformă agrară şi-a început lucrările pe teren la 23 mai 1946. La această dată, fuseseră deja expropriate, potrivit calculelor hîrtiei, aproximativ 25 000 iugăre de la 2 500 de proprietari. în iulie 1946 existau deja 15 000 de ţărani împroprietăriţi şi alte 800 de cereri avizate favorabil9, ceea ce denotă că lucrările se desfăşurau într-un ritm alert. S-a expropriat cu acest prilej şi inventarul viu: bovine, cabaline, oi, porci ş.a., care au trecut în patrimoniul statului, mai exact Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Comuna Cuiciu Mare a fost prima din judeţ unde s-au încheiat lucrările de expropriere „prin strădaniile inginerului Doja şi a spiritului de dreptate cu care a lucrat comitetul local de reformă agrară“10. 4 Sătmărenii în luptă pentru socialism, Satu Mare, 1974, p. 58. 6 Arhivele Statului Satu Mare, fond Prefectura jud. Satu Mare, dos. 88/1946, fila 11. 6 Ibidem, fila 19. 7 Ibidem, fila 21. 8 „Sătmarul“ nr. 276 din 1 iulie 1947. 9 Arhivele Statului Satu Mare, fond Prefectura jud. Satu Mare, dos. 81/1946, fila 13. 10 „Sătmarul“ nr. 102 din 15 noiembrie 1946.
