Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
7 425 familii cu o suprafaţă de 34 395 ha, pentru locurile de casă distribuindu-se 2 524 iugăre.51. Din rezervele de stat constituite, 13 795 iugăre de teren au fost afectate împroprietăririi celor 722 de familii colonizate în judeţul Satu Mare.52 In linii mari, reforma agrară din anul 1921, a ameliorat pentru moment situaţia maselor rurale, a restrîns cu circa şase milioane de hectare întinderea de teren ce o deţinea moşierimea. însă la nivelul satului românesc, moşierimea va continua să reprezinte un factor capabil de a influenţa evoluţia problemei agrare în perioada interbelică, păstrînd în continuare întinse suprafeţe de pămînt cultivabil, de păşune şi păduri. Deşi au beneficiat de reforma agrară mai bine de un milion de familii, în numeroase sate suprafeţele primite au fost mici, insuficiente întreţinerii unei familii. Mai mult, un număr ridicat de familii cu pămînt puţin nu au putut beneficia de această împroprietărire, ca să nu mai amintim de faptul că la sate s-a menţionat, în continuare, un proletariat agricol complet lipsit de pămînt. Se poate deci aprecia că soluţia din 1921 a fost departe de a fi satisfăcătoare, nicidecum definitivă, constituind doar o etapă pe calea viitoarelor prefaceri în viaţa satului românesc. Anexa 1 Situaţia definitivă a împroprietăririlor efectuate în temeiul legii din 1921* Naţionalitatea Nr. împroprietăriţi întindere în ha % români 14 256 26 054 75,70 maghiari 3 694 3 947 11,50 germani 1 121 2 765 8,00 evrei 95 78 0,20 ruteni 979 1361 4,00 slovaci 97 190 0,60 Total 20 242 34 395 100,00 * Arhivele Statului Satu Mare, fond Prefectura judeţului Satu Mare, dosar 55/1940, f. 33. 51 Idem, fond Prefectura judeţului Satu Mare, dosar 55/1940, f. 33. (In actul original, se indică eronat cifra de 20 245 de împroprietăriţi din cauza unei greşeli de calcul. Preluată greşit şi în lucrarea „Satu Mare. Monografie“. Editura Sport- Turism, Bucureşti, 1980, p. 54.) 52 Ibidem, p. 32.
