Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
3 421 féld, precum şi S. A. Forestieră „Beltiug“. Astfel contele Ludovic Károlyi deţinea proprietăţi în 38 de localităţi din judeţ, fiindu-i expropriate în jur de 45 000 iugăre.14 în plasa Somcuta Mare, proprietarii cei mai mari erau conţii Teleky (Iosif, loan, Carol şi Paul), care deţineau proprietăţi în toate comunele componente ale plasei.15 Baronul Vasile Vécsey deţinea peste 14 000 iugăre de teren arabil, păduri şi fineţe în localităţile Livada, Iojib, Medieşu Aurit, Cămîrzana, Călineşti, Oraşu Nou şi Tîrşolţ.16 Numai din pădurile expropriate de la acesta au fost împroprietărite 27 de comune cu păduri comunale totalizînd 4449 iugăre.17 Pînă ce aceste comune să intre definitiv în posesia cotelor de pădure comunală, baronul Vécsey a reuşit să defrişeze 1 400 iugăre de pădure în comuna Livada. Astfel, proprietarul oferea comunelor împroprietărite teren arabil în loc de pădure, autorităţile văzîndu-se nevoite să facă o redistribuire a pădurilor comunale, evident în suprafeţe micşorate.18 Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdudorog i-au fost expropriate prin reforma agrară aproximativ 2 000 iugăre din moşiile deţinute în comunele Bixad, Trip, Tur, Negreşti, Tîrşolţ, Lechinţa şi Boineşti din care au fost împroprietăriţi 273 de locuitori, mănăstirea basilitană din Bixad cu 85 iugăre, au fost distribuite 73 locuri de case, restul rămînînd rezervă de stat.19 în plasa Oaş, în temeiul legii agrare, au fost expropriate moşiile deţinute de o serie de societăţi ca: S. A. Industria Lemnului Satu Mare, Banca centrală de parcelare Budapesta şi Banca „Kisvárda“, moşii concentrate în localităţile Certeze, Racşa, Prilog şi Negreşti20. Potrivii: prevederilor legale după satisfacerea îndreptăţiţilor, din rezervele de stat constituite urmau să fie împroprietărite şi instituţiile. în foarte multe cazuri însă, ele şi-au lăsat în părăsire locurile primite ori le-au dat în arendă. De exemplu în Halmeu, Casa de cultură şi Casa naţională abia în anul 1939 şi-au cultivat pentru prima dată pămînturile primite.21 Adevărul este că la nivelul comunelor au fost create rezerve de 100—250 iugăre, fără a satisface pe deplin, în unele locuri chiar de loc, necesităţile ţăranilor cu pămînt şi păşune. în comuna Apa s-au atribuit 14 Acesta avea proprietăţi în localităţile: Ardud, Mădăras, Terebeşti, Pişcari, Giungi, Ghirişa, Tătăreşti, Chilia, Răteşti, Alexăndresti, Poiana Codrului, Moftinu Mic, Ghilvaci, Berveni, Sînmiclăuş, Craidorolţ, Tiream, Borleşti, Crucişor, Iegherişte, Bicău, liba, Buzeşti, Bîrgău, Buşag, Aciua, Sîrbi, Cicîrlău, Tăuţii de Jos, Merişor, Satu Mare, Homorodu de Jos, Mijloc şi Sus, Medişa, Solduba, Sîi, Măriuş (cf. Arh. st. Satu Mare, fond Consilieratul agricol al judeţului Satu Mare, dosar 476/1921, f. 5. 16 Ibidevi, dosar 11/1923, f. 103. 16 Ibidem, dosar 402/1922, f. 19. 17 Ibidem, dosar 408/1922, f. 32. 18 D. Sandru, op. cit., p. 210. 19 Arhivele Statului Satu Mare, fond Consilieratul agricol al judeţului Satu Mare, dosar 817/1921, f. 27. 20 Ibidem, dosar 294/1922, f. 4. 21 D. Sandru, op. cit., p. 165.
