Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 5-6. (1981-1982)
Istorie
9 319 Programul adoptat de către Partidul Naţional al românilor din Banat şi vestul Transilvaniei, la conferinţa constitutivă din 26 ianuarie/7 februarie 1869 de la Timişoara, preconizînd tactica activităţii şi principiile expuse în „Epistola deschisă către mulţi“, acordă un loc însemnat cauzei Transilvaniei; la punctul trei, prevedea „ţinerea la cunoscutul proiect de rezoluţiune al deputaţilor români“.27 Deci programul politic bănăţean este favorabil ideilor luptătorilor pasivişti, exprimate prin petiţia din 1866, prin „Pronunciamentul de la Blaj“ şi-n cele din urmă în proiectul de rezoluţie expus în plenul dietei de către Ilie Măcelariu. La sugestia unui participant de a fi lăsaţi ardelenii „în treaba lor“, a replicat categoric preotul Vineenţiu Grozescu din Sînicolaul-Mare, afirmînd: „cauza Ardealului este şi cauza noastră şi chiar cînd fraţii noştri de-un sînge de acolo ar părăsi cauza Ardealului, noi trebuie s-o apucăm şi s-o apărăm.28 Punctul al treilea al programului, referitor la Transilvania, a fost astfel votat, aproape în unanimitate.29 La conferinţa timişoreană a luat parte şi Svetozar Miletic, preşedintele Narodnei Stranka, care a afirmat solidaritatea mişcării naţionale sîrbeşti cu lupta autonomistă a transilvănenilor, prezentă de altfel şi în programul de la Becicherecul- Mare (Zrenjanin), recent adoptat.30 Cu viu şi legitim interes a fost urmărită de către fruntaşii bănăţeni conferinţa de la Miercurea Sibiului (23 februarie-7 martie 1869) care, convenind asupra înfiinţării Partidului Naţional Român din Transilvania, trebuia să hotărască şi calea luptei politice. în timpul desfăşurării conferinţei, a fost primită o telegramă de salut de la Timişoara, din partea Comitetului Central al Partidului Naţional al românilor bănăţeni;31 conferinţa, cu majoritate s-a decis pentru adoptarea pasivităţii politice. în urma alegerilor dietale din primăvara anului 1869, s-a întrunit în Budapesta, la 30 aprilie 1869, clubul naţional român, sub deviza programului de la Timişoara,32 de a promova politica naţională a tuturor românilor, în solidaritate, au aderat zece deputaţi: Iosif Hodoşiu, Sigismund Borlea, Lazăr Ionescu, Alexandru Mocioni, Alexandru Roman, George Mocioni, Antoniu Mocioni, loan Cucu, Sigismund Popoviciu, Vineenţiu Babeş;33 românii deakişti s-au retras, nefiind de acord cu solidaritatea contra politicii guvernamentale.34 Prin această manevră subversivă, blocul 27 Albina, anul IV, nr. 12, Viena 2/14 februarie 1869. 28 Ibidem. 29 Botiş, T., Monografia familiei Micioni, Bucureşti, 1939, pag. 152. 30 Milutinovié, K., Nacionalno-oslobodilacka stremljenja Vojvodine, în „Jugoslovenski narodi pred prvi svetski rat“, urednik Akad. Vasa Cubrilovic, Srpska Akademija Nauka i Umetnosti, Posebna izdanja, knjiga CDXVI, Odeljenje drustvenih nauka, knjiga 61, Izdavacka ustanova „Naucno delo“, Beograd, 1967, pag. 584. 31 Albina, anul IV, nr. 24, Viena, 2/14 martie 1869. 32 Branisce, V., Pagini resleţe, Editura autorului, Lugoj, 1910, pp. 235—236. 33 Albina, anul IV, nr. 43, Viena, 27 aprilie/9 mai 1869. 34 Branisce, V., op. cit., pag. 236.
