Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ştiinţele naturii
9 423 aceste ridicături se fixează mai bine, iar reprezentanţii vegetaţiei acvatice dispar treptat, cetifind locul celor palustre, iar mai tîrziu în urma colmatării mai pronunţate, vegetaţiei mezohigrofiie. Fitoeenozele de Caricetum elatae joacă un rol important în succesiunea vegetaţiei din Cîmpia Nirului, datorită faptului că, ele pot evolua în diferite direcţii în funcţie de condiţiile hidrografice, pedologice şi de microclimă locală. Aceste fitocenoze pot fi înlocuite pe scara succesiunii fie prin alte asociaţii aparţinînd Al. Magnocaricion elatae (Br.Bl. 25) W. Koch 26, fie direct prin păşuni mezohigrofiie, iar pe alocuri prin as. Calamagrosti-Salieetum cinereae Soó et Zólyomi. 3. As. Caricetum appropinquatae '(W. Koch. 26) Tx. 47. Fitocenozele dominate de Carex appropinquata apar pe Cîmpia Nirului la Sanislău „Vermes“ (rel. 1) şi la Ciumeşti în mlaştinile de la „Resa“ (reL 2, 3, 4, 5, 6). Carex appropinquata formează deasemenea vegetaţia de „popîndaci“, dar aceste ridicături sínt mult mai puţin proeminente ca şi în cazul asociaţiilor prezentate anterior. In unele locuri, de ex. la Ciumeşti, aceste ridicături sínt abia vizibile, ba mai mult, în urma colmatării totale a locurilor dintre ridicături acestea se contopesc, formînd astfel pajişti. Compoziţia floristică a asociaţiei este destul de eterogenă; aici apar un număr însemnat de specii caracteristice fîneţelor mezohigrofiie, indicînd şi dii'ecţia succesiunii unor fitocenoze. In alte cazuri prezenţa Fig. 5. As. Caricetum appropinquatae în mlaştinile de la Ciumeşti. „Resa“.
