Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ştiinţele naturii
420 6 Fig. 4. As. Carici-Calamagrostetum neglectae în mlaştinile de la Sanislău „Vermeş“. au K V-III; pe lîngă specia Calamagrostis neglecta remarcîndu-se Carex elata. In aceste fitocenoze apar şi mai multe specii caracteristice vegetaţiei plutitoare, fapt care se reflectă şi în spectrul bioformelor, în care hidroheliofitele înregistrează procentul 36,67%- ln spectrul elementelor floristice se observă deasemeni diferenţe remarcabile faţă de fiitocenozeie semnalate din Bazinul Giurgeullui, întrucât în asociaţia din Cîtmpia Nirului, elementele circumpolare sínt reprezentate într-un procent de 30,0%. fiind depăşite de elementele eurasiatice (33,33%). Toate aceste considerente subliniază faptul că, asociaţia din Címpia Nirului se încadrează în CI. Phragmitetea Tx. et Prsg. 42, Al. Magnocaricion elatae (Br.-Bl. 25) W. Kodh 26 şi este as. Carici-Calamagrostetum neglectae Soó 71, o asociaţie nesemnalată pînă în prezent în România. Este de remarcat faptul că, deşi apa stagnantă în unele locuri nu este prea adîncă, în componenţa asociaţiei apar o serie de elemente hidroheliofite. Acest fapt poate fi pusă în legătură cu canalizările efectuate în ultimii ani, în urma căruia nivelul apei stagnante a scăzut foarte repede. Lipsa volumului de apă permanentă necesară dezvoltării optime ale acestor fitocenoze, accelerează înlocuirea rapidă a acestora, în special prin as. Caricetum elatae (Kerner 58) W. Koch 26. Menţionăm faptul că, specia Calamagrostis neglecta, ca şi celelalte elemente montane