Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)

Istorie

ASPECTE ALE MIŞCĂRII MEMORANDISTE DIN JUDEŢUL SATU MARE (1892—1894)

VIOREL CIUBOTĂ

Mişcarea memorandistă şi mai ales solidaritatea impresionantă a întregului popor român cu cauza luptei de eliberare naţională, au constituit obiectul a numeroase studii care pun în evidenţă rolul său în dezvoltarea conştiinţei naţionale române la sfîrşitul secolului al XIX-lea.

Deşi nu a adus un rezultat politic imediat, memorandul din 1892 a avut totuşi marele merit „de a fi mobilizat, pentru întîia oară conştiinţa întregului neam românesc într-un vijelios protest... împotriva unei nedreptăţi multiseculare“1, sau, după cum remarca un contemporan cu evenimentele anilor 1892—1894 j,în poporul nostru s-a deşteptat simţul de naţionalitate şi conştiinţa despre drepturile sale încălcate, aşa încît azi, poporul sătean e predispus a lupta alăturea cu inteligenţa sa ca nicicînd în răstimpul de 25 ani a constituţionalismului unguresc“2.

Cu toate că pe meleagurile sătmărene mişcarea memorandistă a avut o puternică aderenţă în rîndul maselor populare româneşti, pînă acum nu a constituit obiectul unui studiu separat3. Solidaritatea impresionantă a sătmărenilor s-a manifestat atît în timpul pregătirii şi prezentării Memorandului la Viena, dar mai ales în zilele fierbinţi ale procesului Comitetului Naţional Român, de la Cluj (1894). Asupra acestei probleme a adeziunii maselor româneşti sătmărene la cauza memorandistă, revenim în această lucrare.

1 I. M o g a, Scrieri istorice. 1926—1946, Ediţie îngrijită de Mihail Dan şi Aurel Răduţiu, Cluj, 1973, p. 283—284.

2 Arhiva Muzeului judeţean Satu Mare, fond Memorandişti sătmăreni. Protocolul oficios al Parohiei Hotoan de la an: 1890—1904, inv. nr. 12.290, f. 14. Fragmente din acest protocol au fost publicate în: I. Ardeleanu senior, Oameni din Sălaj, Zalău, 1938, p. 201—205 şi în: Gazeta Sălajului, nr. 20, 21, 22, 23, 25, 27 din 1937.

3 Date despre mişcarea memorandistă din judeţul Satu Mare găsim în: I. Georgescu, Dr. I. Raţiu. (1828—1902), Sibiu 1928; idem, George Pop de Băseşti, Oradea, 1935; I. Ardeleanu senior, Istoria învăţămîntului românesc din Sălaj, Zalău, 1936; idem, Oameni din Sălaj, Zalău, 1938; Ştefan Pascu, Din răsunetul procesului memorandist în masele populare, în: Transilvania, an 75, 1944, nr. 8—9. p. 685—705; V. Achim şi A. Socolan, Dr. Vasile Lucaciu, luptător pentru drepturile românilor şi unirea Transilvaniei cu România, Baia Mare, 1968; N. J o s a n, Adrese de aderenţă la cauza memorandistă în colecţiile Muzeului de istorie Alba Julia, în Apulum, XII, 1974, p. 431—448; etc.