Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ioan Foriş: Dezvoltarea economico-socială a judeţului Satu Mar epe coordonatele socialismului
20 12 civilizatoare inaugurate de societatea socialistă, sínt realizările obţinute în judeţul nostru în dezvoltarea învăţămîntului culturii, artei. Cu privire la noile dimensiuni ale vieţii spirituale a oamenilor muncii sătmăreni, sinteza cea mai expresivă o constituie marele festival naţional „Cîntarea României“. Prilej nemaiîntîlnit în analele ţării noastre, această amplă manifestare a dezvăluit inepuizabila forţă de creaţie şi interpretare artistică a tuturor celor ce muncesc în acest judeţ, români, maghiari, germani, fără deosebire de naţionalitate. Prin creaţiile proprii, prin cînt, vers şi joc, masele muncitoresc sătmărene au glorificat marile transformări revoluţionare înfăptuite în România socialistă, inclusiv în judeţul Satu Mare, şi-au afirmat încă odată voinţa nestrămutată de a înfăptui neabătut politica partidului de dezvoltare necontenită a ţării spre comunism. Cele 324 formaţii artistice de amatori care cuprind peste 6 100 membri, 650 formaţii ale tineretului şi pionierilor, în rîndurile cărora activează peste 16 500 interpreţi au prezentat sute de spectacole la care au participat 300 000 de cetăţeni. Valoarea artei sătmărene a primit o elocventă consacrare cu prilejul primei ediţii a festivalului, unde două formaţii sătmărene s-au clasat pe locul I, 14 formaţii pe locul II, 9 formaţii pe locul III. In etapa de vară a celei de a doua ediţii a festivalului au participat 604 formaţii cu peste 10 000 artişti amatori şi profesionişti. Evident, activitatea educativă desfăşurată pe teritoriul judeţului Satu Mare sub conducerea organizaţiilor de partid este mult mai complexă, multilaterală. In sprijinirea activităţii economice şi tehnice din industrie şi agricultură, organizaţiile de partid au desfăşurat o vastă activitate politică şi cultural-educativă; în judeţ au fost efectuate mii de expuneri, dezbateri, simpozioane, mese rotunde ş.a. abordîndu-se o gamă vastă de probleme reclamate de cerinţele concrete ale îndeplinirii sarcinilor de producţie în industrie şi agricultură. întreaga activitate politică şi cultural-educativă are ca scop suprem formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, afirmarea valorilor culturii noi, a principiilor eticii şi echităţii socialiste întărirea necontenită a unităţii de muncă şi acţiune dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare — maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Nu am putea înţelege marile transformări petrecute în judeţul nostru fără a aprecia meritul esenţial al organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, în mobilizarea maselor la înfăptuirea măreţilor obiective ce ne-au stat şi ne stau în continuare în faţă. Din 1968, cînd organizaţia judeţeană numără peste 30 000 comunişti, au crescut continuu rîndurile membrilor de partid, astfel că în prezent avem un număr de peste 50 000 membri de partid, din care 51,42% sínt muncitori, 23,2o/0 ţărani, 20,56o/0 intelectuali şi funcţionari, femeile reprezintă 27,56»/0 din efectivul organizaţiei judeţene. Alături de structura socio-profesională, organizaţia judeţeană reflectă şi compoziţia naţională a populaţiei din
