Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ioan Foriş: Dezvoltarea economico-socială a judeţului Satu Mar epe coordonatele socialismului
18 10 ducţie de peste 3 000 lei, iar în unele unităţi de peste 3 600 lei. Pentru întregirea acestor date, ca şi pentru a atesta în plus gradul ridicat al activităţii industriei sătmărene, menţionăm că, asemenea întregii economii naţionale, şi în judeţul nostru ritmul de creştere al exportului este mult mai ridicat decît cel al creşterii producţiei industriale, situîndu-se în perioada 1973—1978 la procentul de 16,9 la sută, unităţile economice sătmărene exportînd astăzi în 50 de ţări. In condiţiile aplicării în practică a principiului autoeonducerii muncitoreşti, al autogestiunii economico-financiare, toate colectivele de oameni ai muncii sínt mobilizate la folosirea conştientă a mijloacelor de muncă şi creşterea continuă a capacităţii lor de creaţie şi inovaţie, ridicarea neîntreruptă a eficienţei muncii. In acest nou climat sínt create noi condiţii şi pentru realizarea angajamentelor asumate în vederea obţinerii, pînă la sfîrşitul anului 1980 a unei producţii industriale suplimentare de două miliarde lei, din care s-au realizat deja 1,8 miliarde. Procesele care au avut loc în perioada 1965—1978 sínt deosebit de importante. In timp ce numărul personalului muncitor a crescut de 1,8 ori numărul muncitorilor a sporit aproape de 2 ori, iar în industrie de peste 2 ori. în total populaţia ocupată în 1965 — 18,4% o reprezentau muntorii din industrie care în 1978 au ajuns la 30,9%, corespunzător scăzînd ponderea populaţiei ocupată în agricultură de la 65,7% la 43,9%. Aceasta confirmă tendinţa de transformare a economiei judeţului într-o economie industrial-agrară, în cadrul căreia industria realizează 74,2% din produsul social în profil teritorial, în timp ce agricultura cunoaşte un proces continuu de modernizare şi dezvoltare. Ramură puternică a economiei judeţului, agricultura sătmăreană şi-a dublat valoarea producţiei globale, în perioada 1965—1978, în anul 1980 valoarea producţiei agricole se va cifra la cca. 3,5 miliarde lei. Datorită dezvoltării bazei tehnico^materiale, care permite mecanizarea complexă a tuturor suprafeţelor şi lucrărilor efectuate, a hărniciei lucrătorilor ogoarelor şi a sprijinului acordat de stat, agricultura judeţului nostru, ca şi a întregii ţări, a înregistrat în 1976 cea mai bogată recoltă din istoria sa, iar realizările din 1977 la cereale au fost superioare celor din anul trecut. Spre exemplu, cooperativele agricole de producţie din judeţ au obţinut în 1976, faţă de cincinalul 1971—1975, o producţie medie de grîu cu 25% mai mare; la sfeclă de zahăr cu 25%; la floarea soarelui cu 29%; la cartofi cu 16%. Şi în domeniul zootehnic, deşi planul efectivelor de animale nu s-a realizat integral, s-a înregistrat, în 1976 faţă de anul precedent, un spor de circa 5 700 bovine, 9 000 porcine, peste 15 000 ovine, iar măsurile privind dezvoltarea zootehniei şi a producţiei animaliere, stabilite de plenara Comitetului judeţean de partid din 24 iunie 1977, prevăd ca pînă la sfîrşitul cincinalului această ramură să reprezinte peste 40% din întreaga producţie agricolă. Recentele măsuri elaborate din iniţiativa secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate
