Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)

Istorie

11 153 de la începutul secolului al XVII-lea. Pe cele mai vechi nu le avem pentru că au fost ni­micite în timpul războaielor. în procesele verbale apar pe lingă numele străzilor vechi şi o mul­ţime de străzi noi. O parte din aceste străzi poartă numele unor meşteşuguri ceea ce trădează dezvoltarea economică intensă. Importanţa iarmaroacelor ţinute în cele două oraşe creşte. Sínt vizitate şi de comercianţi din alte ţări ca: Moldova, Polo­nia, Cehia, Austria. Populaţia comitatelor înconjurătoare aici îşi procură cele necesare, tot­odată aici îşi vînd produsele. Ambele oraşe ţin anual patru iarmaroace cu o durată de 11 zile31. Locul tîrgului în Satu Mare este acolo unde se întinde P-ţa Libertăţii de azi. Dar trebuie de ştiut, că numai partea nordică a fost construită şi de acolo se întindea un loc viran, care în­conjura cetatea (fig. 3). Mulţi oameni, chiar şi unii savanţi cred că Satu Mare face parte din tipul ora­şelor germane, în centru cu o piaţă patrulaterală „Ring“, unde erau plasate că P-ţa Libertăţii s-a născut în a două jumătate a secolului al XVIII-lea, după demolarea cetăţii. Satu Mare şi Mintiu, iniţial făceau parte din tipul oraşelor cu o stradă lărgită în centru. Comercianţii, măcelarii, îşi vindeau mărfurile lor în barăci de scîn­­duri improvizate, sau în şatre şi tarabe şubrede. Meşteşugarii aveau pe bresle nişte locuri de vînzare acoperite, dar fără pereţi laterali. în Mintiu, tîrgul se ţinea pe malul Someşului vechi, nu departe de podul care lega Mintiul de Satu Mare. Mai tîrziu acolo s-a format P-ţa Lenin. Acum să vedem străzile amintite în procesul verbal al Sfatului Oră­şenesc. Dintre aceste străzi unele existau şi mai înainte, dar o mare 31 Borovs zky S.: Szatmár-Németi monográfiája, p. 242. Bartók G. op. cit., p. 293—294. Fig. 3. Planul şi vederea hanului „La arbo­rele verde“, din 1771.

Next

/
Thumbnails
Contents