Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Istorie
9 151 Ottavio Baldigara24. Se spune că peste o sută de mii de iobagi au fost adunaţi din împrejurimi şi din comitatele vecine pentru executarea lucrărilor. S-a folosit de forma cea mai modernă de fortificaţie din aceste timpuri, de tipul cetăţii italiene vechi, apoi celei noi. Fortificaţia a fost mai tîrziu continuată de către inginerul italian Paolo Giovanni Cattaneo. Cetatea puternică n-a putut fi ocupată de către turci în 1564 şi a devenit un pilot foarte important al liniei de fortificaţii a Imperiului Habsburgic împotriva turcilor. Despre cele două oraşe avem informaţii multe în Conscripţiile şi Urbariile din acestă vreme. Primul document din 1514 păstrat în arhive, aminteşte în Mintiu străzile Peér (b-dul Unirii de azi), str. Lazar (str. Ady Endre de azi), Sfîntul Iacob (str. Pionierilor de azi) şi Borş (str. Iorga de ani)25. în conscripţia cetăţenilor absenţi din anul 1566 figurează în Satu Mare patru străzi: — str. Cetăţii (Platea Arcis), care corespunde străzii Rozelor de azi. Numele provine de la Castelul de la capătul acestei străzi. Această stradă mai tîrziu este numită str. Pielarilor (Varga u.), iar str. Cetăţii devine str. Horea de azi. — str. Pastozelije, care mai tîrziu este numită str. Bisericii (Templom u.), Aceasta este str. Mihai Viteazul de azi şi p-ţa Păcii. Numele provine de la biserica veche de lemn, care se afla în locul bisericii reformate de azi. Mai sínt amintite: — str. Morii (Platea Molendinii) şi str. Sîmbetei (Platea Szombat). Nu ştim exact unde erau acestea, dar presupunem că str. Morii corespunde străzii Ştefan cel Mare de azi, pentru că str. Morii se termina la Someş, ca şi Ştefan cel Mare. Numele străzii Sîmbătă poate să se refere la ziua tîrgului, cum este de multe ori în alte oraşe. Dar trebuie să notăm că documentar n-am găsit nicăieri că ziua de tîrg ar fi fost sîmbăta. Totuşi ştim că regele Béla I (1131—1141) a mutat ziua de tîrg de duminecă pe sîmbătă. în această conscripţie în Mintiu figurează platea Peeri (b-dul Unirii de azi), platea Lázár (str. Ady Endre de azi), str. Parva (str. Dărganilor de azi), platea Borş (str. Iorga de azi), şi platea Sancti Iacob (str. Pionierilor de azi)26. între cele două oraşe, în albia majoră, largă erau mai multe insule, ca: Insula Parohi şi Satu Mare şi Malomsegh, insula Maiori, insula Szentywan, insula Bereu Roşu (Pirosberek) şi insula Sighet (Sziget) în Mintiu. Dintre acestea acum sínt cunoscute numai ultimele două. Locul celorlalte nu se cunoaşte27. 24 Burai B: Despre cetatea de tip italian din Satu Mare, în Studii şi comunicări, Satu Mare, I, 1969. 25 Arhiva oraşului Satu Mare, proces verbal al sfatului orăşenesc. 26 Arhiva de stat din Budapesta: Conscriptio... ad Arcem Zattmar 1569, în Urbaria et Conscriptiones, fascicola 46, nr. 80 şi fasc. 47, nr. 41. 27 D P r o d a n, op. cit., voi. II, p. 362.
