Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 4. (1980)
Ioan Foriş: Dezvoltarea economico-socială a judeţului Satu Mar epe coordonatele socialismului
14 6 mico-organizatorică a cooperativelor de producţie agricolă a dus la creşterea an de an a producţiei. în anii 1961—1962 numeroase cooperative agricole de producţie au obţinut între 2 500—3 500 kg grîu şi peste 3 500 kg porumb boabe la ha, precum şi alte rezultate care au demonstrat superioritatea agriculturii cooperatiste faţă de agricultura practică anterior. Concomitent cu înfăptuirea sarcinilor economice ale procesului de efidicare a noii orînduiri, organele de partid şi de stat din actualul judeţ Satu Mare au acţionat pentru înfăptuirea obiectivelor complexe ale revoluţiei culturale, desfăşurînd o vastă activitate pentru ridicarea nivelului de cultură al tuturor oamenilor muncii, formării conştiinţei lor socialiste. Printre urmările vechiului regim bazat pe clase antagoniste, lipsit de interes pentru cultura maselor, se număra şi existenţa neştiutorilor de carte, la care se adăuga nivelul cultural scăzut al maselor muncitoare în general. De aceea, un loc central în înfăptuirea revoluţiei socialiste în domeniul vieţii spirituale l-a ocupat lichidarea analfabetismului, precum şi răspîndirea culturii şi ideologiei socialiste în mase. în realizarea sarcinilor complexe din acest domeniu un aport important au avut instituţiile culturale din cadrul judeţului: reţeaua de şcoli, Ateneul popular, Filarmonica de Stat din Satu Mare, Conservatorul de muzică şi artă dramatică, Secţiile română şi maghiară ale Teatrului de Nord, cele 160 cămine culturale ş.a. Acestor ani le aparţine iniţierea unei vaste mişcări artistice de masă care a antrenat mii de cetăţeni din judeţ, zeci de formaţii teatrale, de dansuri, corale şi instrumentale, brigăzi de agitaţie ale întreprinderilor şi instituţiilor, ale căminelor culturale, remarcîndu-se prin activitatea lor artiştii amatori din Halmeu, Livada, Tăşnad, Roşiori, Medieşul Aurit; numai în formaţiile corale, în vara anului 1951, erau cuprinse peste 5 000 persoane. Organele de partid, diferitele instituţii antrenate în vastul proces educaţional, cultural de masă au acordat o atenţie deosebită particularităţilor spirituale ale acestei zone, promovînd tradiţii din toate zonele folclorice ale judeţului (Oaş, Codru etc.) şi aparţinînd tuturor oamenilor muncii ce trăiesc pe aceste meleaguri: români, maghiari, germani. Ca urmare a activităţii intense şi multilaterale desfăşurate de organizaţiile de partid s-au produs, încă din această perioadă, importante mutaţii calitative în conştiinţa oamenilor muncii în sensul intrării unităţii moral-politice a locuitorilor din judeţ în jurul partidului, cimentării continuie a unităţii frăţeşti dintre toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, consolidării şi adîncirii încrederii şi stimei reciproce dintre aceştia, s-au înlăturat efectele politicii promovate în trecut de către cercurile reacţionare, retrograde. Obţinerea acestor realizări a fost posibilă datorită creşterii necontenite a rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid din judeţ, sporirii eficienţei activităţii lor politice în mase, iar ca rezultat nemijlocit al creşterii influenţei partidului în masele de oameni ai muncii, a sporit efectivul organizaţiilor de partid. Dacă în 1951 existau 357 or
