Satu Mare. Studii şi comunicări 3. (1975)
Istorie
8 14 la Botiz, Lazuri, Ardud etc.18 Rapoarte ale autorităţilor semnalau sistematic îngrijorate faptul că „în Halmeu şi satele din jur, ţăranii transportă pachete cu manifeste comuniste peste graniţă“, că „organizaţia comunistă din Satu Mare are strînse legături cu organizaţia comunistă din Cehoslovacia“19, că „toţi curierii care aduc din Praga instrucţiuni pentru centrala organizaţiilor comuniste din capitală fac primul popas la Satu Mare“2°. Aşadar, în întreaga perioadă de la 1924 la 1940, organizaţia P.C.R. Satu Mare a îndeplinit un rol! important în angrenajul de legături ale Partidului Comunist Român cu străinătatea. Un succes apreciabil al tacticii P.C.R. de îmbinare a muncii ilegale cu cea legală sau semilegală l-a constituit crearea unor organizaţii de masă legale: Blocul Muncitoresc Ţărănesc, Comitetele pentru amnistie, Comitete ale şomerilor, Organizaţia MADOS, Blocul democratic, Uniunea democratică şi altele. Organizaţia P.C.R. Satu Mare a folosit, de la caz la caz, asemenea forme de activitate pentru menţinerea legăturilor sale cu masele populare, pentru mobilizarea lor la luptă contra exploatării capitaliste, pentru drepturi şi libertăţi democratice. încă din 1926 a fost creată o secţie a Blocului Muncitoresc-Ţărănesc care a popularizat programul acestuia în rîndurile muncitorilor şi ţăranilor. în alegerile comunale şi parlamentare Organizaţia P.C.R. Satu Mare, prin intermediul Blocului şi a altor organisme politice, a organizat conferinţe publice, a desfăşurat o susţinută campanie electorală la Satu Mare, ca şi în oraşul Cărei, comunele Medieşu-Aurit, Potău, Băbăşeşti, Bicsad, Negreşti, Odoreu, Ardud etc.21 Echipe speciale de muncitori s-au deplasat în provincie, difuzînd manifeste ale Blocului, ziare şi broşuri muncitoreşti; în zilele de tîrg se desfăşura, de asemenea, o campanie activă de popularizare a ideilor înaintate ale P.C.R. cu privire la modalităţile de rezolvare a problemelor sociale şi politice din societatea românească, cît şi unele aspecte de interes imediat legate de reducerea impozitelor şi a taxelor comunale, aprovizionarea cu alimente, reducerea orelor de muncă, salarii egale la muncă egală a muncitorilor indiferent de sex şi naţionalitate etc. în cadrul campaniei electorale se realiza totodată o colaborare principală a Partidului Comunist cu Partidul Social Democrat şi Partidul Socialist, cu unele organizaţii burgheze de orientare democratică sau cu partide politice burgheze care se declarau pentru un regim democratic constituţional. Toate aceste manifestări au exprimat nu numai cu succes tactic al politicii Partidului Comunist, ci şi o acţiune de seamă pentru întărirea legăturilor sale cu masele muncitoare. „Influenţa maselor muncitorilor din punct de vedere politic — scria chestura poliţiei Satu Mare într-un raport către Inspectoratul regional Cluj — are o importanţă capitală“, căci, la viitoarele alegeri, „votul muncitoresc care fiind organizat şi disciplinat şi într-un număr mare, are un rol hotărîtor. Este ştiut, e dovedit — continua raportul — că rari muncitori au rămas cu 18 Idem, iond 50, dos. nr. 2679, f. 3, 6, 12 — 14, 22. 19 Idem, dos. nr. 2680, f. 130. 21 Idem, fond 10, dos. nr. 2679, f. 14, 26, 58; dos. nr. 2680, f. 232; A.S. Satu Mare, fond Prefectura jud, Satu Mare, dos. nr. 21/1926.
