Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

Ceramica nivelelor 5—4 aparţinînd fazei I al culturii Otomani în ansamblu nu prezintă un repertoriu prea variat de formă şi ornament. Caracteristice sínt vasele de mărime medie şi mare. Predomină cele cu fundul plat, pereţii drepţi sau slab arcuiţi, gura dreaptă şi largă (pl. XII/1—4, 6). Torţile relativ rare, sínt de mărime mică, amplasate fie pe buză (pl. XII/4), fie în partea superioară a corpului vasului (pl. XII/6). Decorul predominant este striul, executat cu mătura, ce acoperă întreaga suprafaţă exterioară a pereţilor.

Un exemplar decorativ întîlnit des în nivelele 5—4, este brîul reliefat în formă de creastă de cocoş, aplicat fie pe buză (pl. XI/9), fie pe umărul vasului (pl. II/2). In legătură cu acest decor remarcăm faptul că face o notă oarecum aparte în ornamentica culturii Otomani. In afară de faptul că este unicul element decorativ în relief, se întîlneşte în toate fazele de evoluţie a culturii, nesuferind schimbări esenţiale, în comparaţie cu celelalte elemente decorative.

In nivelul 4 forma vaselor rămîne aceeaşi, dar apar variante noi ale elementelor decorative. Decorul striat nu mai acoperă întreaga suprafaţă a vasului, ci formează doar grupe izolate (pl. XII/4). Apare şi o variantă stilizată a motivului creastă de cocoş — panglica în relief — de obicei crestată, aplicată oblic pe pereţii vasului (pl. XII/4).

In subfaza IB, apar forme noi ca: vasul pîlnie, cu picior cubic gol în interior şi prevăzut cu ferestruici (pl. XI/10). Acestea sínt ornamentate cu motive în relief, dispuse pe verticală în registre simetrice, imitînd forma stufului de baltă. Ceştile cu corpul puţin bombat — deasemenea o formă nouă — au pe umăr un motiv decorativ cu totul neobişnuit, o canelură lată în formă de spirală alungită dispusă orizontal pe umăr, imitînd parcă sub formă stilizată valurile formate de ape (pl. XI/1, 2). De remarcat că acest element decorativ are o viabilitate foarte scurtă, dispărînd chiar la începutul fazei II, dar revine în faza a IlI-a, cîstigînd teren din ce în ce mai mare, astfel că spre sfîrşitul culturii să constituie elementul decorativ de bază.

Vasele din subfaza IA, sínt lucrate relativ neglijent, dintr-o pastă ce conţine mult degresant (nisip, păioase, pietricele mărunte). De obicei au o culoare roşcat cenuşie, mai rar cărămizie. Abia în subfaza IB, ceştile şi vasele pîlnie au o pastă mai fină, deobicei de culoare neagră cu urme de slip lucios.

Dintre vasele speciale aparţinînd fazei I, remarcăm în mod deosebit un vas reprezentînd o barcă miniatură (pl. XI/5). Are o formă alungită, fundul plat, pereţii laterali înalţi şi relativ curbaţi pupa şi prora reliefate.

Incepînd din faza II (nivelele 3—1) în cadrul procesului tehnic de prelucrare a ceramicii în aşezarea de pe „Dealul Vida“, asistăm la o adevărată revoluţie. Compoziţia pastei, maniera de ardere, formele şi