Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
68 rora facem aceste subîmpărţiri, le vom expune în cele ce urmează la analiza ceramicii. Comparativ cu nivelele fazei I de locuire, nivelele fazei II (1—3),. sínt cu mult mai bogate în vestigii arheologice. Dacă pentru ceramică: şi metale se pot observa elemente sigure care indică o evoluţie internă,, pentru locuinţe, vetre deschise şi gropi nu am putut surprinde indici în acest sens. Faza II de locuire corespunde integral fazei II al culturii Otobani, plasată din punct de vedere cronologic în bronzul mijlociu Reinecke B) (10). Această încadrare cronologică pînă la efectuarea cercetărilor din aşezarea de pe „Dealul Vida“ nu se sprijinea şi pe argumente furnizate de obiecte de metal, cu condiţii sigure de zăcere. In urma* cercetărilor din această aşezare sintern în posesia unor dovezi indiscutabile în acest sens. Astfel în nivelul 3 — primul de factură Otomani II — în condiţii sigure stratigrafice, s-a descoperit un inel de tîmplă din aur (pi. XVIII/12) de tipul Sărata Monteoru. Piesa are analogii pînă la identitate cu piesele încadrate tipologic în faza B, G de la Sărata Monteoru (11). Această variantă citată a fost atribuită din punct de vedere cronologic,, bronzului mijlociu B, (12). In caseta B/1965 în nivelul 1 superior, în incinta unei locuinţe,, între pereţii prăbuşiţi şi pardoseală, a fost găsită o daltă-celt din bronz cu gură de înmănuşare (pl. XVIII/11), avînd analogii pînă la identitate cu piesele găsite la Pietroasa (13) şi Bullendorf (14) (Austria). Piesa desco— rită în a doua localitate este plasată cronologic de Pittioni în Br. B2. Dacă coroborăm pe verticală poziţia celor două piese — în speţă inelul de tîmplă şi dalta celt — inerent ajungem la--concluzia că cele trei nivele superioare din aşezarea de pe „Dealul Vida“ aparţinînd fazei a Il-a a culturii Otomani, acoperă cronologic intervalul de timp Br. Bl—Br. B2. In privinţa locuinţelor dezvelite pe parcursul săpăturii, de la bun început ţinem să facem următoarele precizări: au fost descoperitenumai locuinţe de suprafaţă, acestea manifestînd doar modificări neesenţiale pe parcursul celor două faze. Observaţiile efectuate asupra locuinţelor din faza I sínt într-ooarecare măsură lacunare, deoarece nu a fost găsită nici o locuinţă intactă, toate fiind extrem de fragmentare. Totuşi, pe baza datelor care ne stau la dispoziţie, presupunem că aveau o formă rectangulară, nedepăşind dimensiunile de 5/6 m. Pereţii groşi de circa 10 cm erau din. lut, purtînd amprentele vizibile de nuiele şi pari. Trebuie să menţionăm: faptul că aceste observaţiile relativ prezumtive sínt totuşi confirmate.1 de cele efectuate la Medieşul Aurit (15) şi Socodor (16)..