Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)

Arheologie - Istorie

265

Răspîndind cunoştinţe elementare de igienă şi medicină, „Astra" se străduia să suplinească, într-o cit de modestă măsură şi lipsa asistenţei medicale la sate.

Nevăzînd în însăşi structura nedreaptă a societăţii bazate pe clase sociale deosebite şi pe exploatare cauza mizeriei maselor, activiştii „Astrei“ considerau cultura, educaţia poporală“ singurul mijloc de izbăvire a poporului din această stare de lucruri. Astfel, scopul strădaniilor „Astrei“ de alfabetizare, de antrenare la cultură a mulţimii, erau spre a da acestuia „posibilitatea de a-şi cîştiga cunoştinţe folositoare în lupta pentru viaţă“ (43).

Iniţierea de către „Astra“, în 1908, a unei susţinute campanii de alfabetizare în satele Transilvaniei, avea menirea să pregătească rezistenţa poporului român faţă de ofensiva de desnaţionalizare deslănţuită de guvernele dualiste. In 1907 s-a adoptat legea „Apponyi“ potrivit căreia se urmărea dsfiinţarea şcolilor naţionalităţilor asuprite din monarhie. De asemenea, potrivit legii electorale din acest an, în afara menţinerii censului, erau excluşi de la dreptul de vot neştiutorii de carte, fapt ce constituia încă o lovitură pentru naţionalităţile asuprite, în rîndul acestora numărul analfabeţilor fiind extrem de mare (44).

După izbucnirea primului război mondial, materializarea multor iniţiative luate în şedinţele comitetului cercual al despărţămîntului Sătmar (din 8 martie 1913, 7 mai 1913), sau în adunarea generală din 1913, care anunţau o activitate bogată a acestui despărţămînt, nu a fost cu putinţă. Din aceşti ani grei lipsesc şi relatările despre obişnuitele manifestări organizate de despărţămînt. La 29 noiembrie 1915 directorul despărţămîntului Sătmar scrie comitetului central la Sibiu că „în anul curent nu s-a înscris nici un membru şi nici împrejurările de acele nu sínt ca să putem ţine adunarea generală“ (45). In anii războiului „Astra" a continuat să susţină cursuri de alfabetizare desfăşurate atît în satele transilvănene cît şi în spitale, în rîndul soldaţilor răniţi (46). Sfîrşitul primului război mondial a însemnat unirea Transilvaniei cu România, întregirea statului naţional român, în cadrul căruia „Astra“ nu mai era singura instituţie coordonatoare a activităţii culturale româneşti, rol ce îl îndeplinise în vechea monarhie.

După anul 1918 activitatea „Astrei“ a încetat să mai aibă un caracter larg popular, rămînînd de multe ori în cercuri restrînse de intelectuali, susţinînd mai cu seamă o activitate literară şi publicistică. Este concludentă, atît prin participare cît şi prin program, adunarea generală a „Astrei“ organizată pe anul 1935 în oraşul Satu Mare, de altfel o manifestare culturală de răsunet, a cărei reuşită s-a datorat şi participării renumitului cor sătmărean „Vasile Lucaciu“.

In a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului nostru, existenţa „Astrei“ a însemnat decenii de strădanie neobosită pusă în slujba emancipării poporului român din monarhia austriacă, a menţinerii şi dezvoltării conştiinţei unităţii naţionale, Prin le-