Satu Mare. Studii şi comunicări 2. (1972)
Arheologie - Istorie
123-antic. Stratul din epoca bronzului avînd o grosime de 0,30 m. este de culoare cenuşie şi conţine materiale caracteristice pentru cultura Otomani I. Depunerile ulterioare de nisip zburător au modificat substanţial înălţimea dunei, atingînd în unele locuri grosimea de 1,30 m. Humusul actual — foarte subţire 0,10—0,15 m. — din unele zone dispare complet, iar în urma dispariţiei vegetaţiei, vînturile acţionează în plin, mişcîncC mari cantităţi de nisip. Din totalul de 65 morminte descoperite, 62 sínt din epoca hallstattiană şi trei datează din epoca bronzului. Mormintele au fost descoperite în partea centrală şi vestică a dunei. Pe baza relatărilor locuitorilor şi a situării mormîntului Nr. 64 descoperit la periferia sudică a dunei, putem constata, că necropola s-a extins iniţial probabil şi asupra acestei zone, fiind distrusă ulterior în urma exploatării nisipu'ui. Aşadar,, numărul complexelor funerare iniţial putea să fie eventual mai mare:. (fig- !)• In continuare, vom prezenta un număr de opt morminte considerate caracteristice pentru necropola hallstattiană. ' N MŐ SCÁ&A 4:4oc**> Fig. 2, Mormîntul nr. 8. Mormîntul Nr. 8 (fig. 2). Mormînt de incineraţie în groapă, cu cenuşă împrăştiată pe* sol. Groapa sepulcrală se conturează slab, se opreşte la adîncimea de* 1,10 m., faţă de nivelul actuai (nisip zburător gros de 0,50 m.). Printre oasele calcinate pe fundul gropii s-a găsit un cuţitaş de fier lung de 17,8 cm. şi lat de 2,4 cm. (pl. XXVIII/1.).