Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
Gh. I. Bodea: Din lupta de rezistenţă antifascistă a populaţiei judeţului Satu Mare (1940-25 octombrie 1944)
5 9 au luptat în primele iînduri ale maselor populare (române, maghiarer germane) pentru zdrobirea fascismului. Partidul Comunist Român situat ferm pe poziţiile internaţionalismului proletar, a lansat în zilele dictatului de la Viena o chemare adresată muncitorilor şi ţăranilor români din nordul Transilvaniei, căzuţi vremelnic sub jugul fascist-horthyst, prin care aceştia erau îndemnaţi să lupte alături de oamenii muncii maghiari, sub conducerea partidului comuniştilor din Ungaria. Ţelul luptei: dărîmatea exploatării capitaliste, zdrobirea fascismului, eluptarea eliberării lor sociale şi naţionale, ín condiţiile terorii autorităţilor poliţieneşti şi a jandarmeriei horthyste, din cauza greutăţilor pricinuite de faptul că organizaţiile de partid din nordul Transilvaniei au reuşit să intre în legătură cu delegaţii P.C. Ungar deabia în primăvara anului 1941 iar mai tîrziu această legătură a fost de mai multe ori întreruptă, comuniştii din nordul Transilvaniei, în funcţie de condiţiile locale existente, folosind experienţa de luptă acumulată în cadrul Partidului Comunist Român, nu au abandonat nici pentru o clipă lupta. încă înainte ca trupele horthyste să treacă la ocuparea nordului Transilvaniei, în perioada de 1—10 septembrie un delegat din conducerea organizaţiei de partid din nordul Transilvaniei s-a deplasat la Bucureşti, a luat legătura cu secretariatul Comitetului Central al P.C.R., de unde a primit îndrumarea următoare: comuniştii din nordul Transilvaniei se organizează într-o organizaţie regională pe baza vechilor principii şi îşi continuă activitatea în rîndul partidului comuniştilor din Ungaria (K.M.P.). Delegatul transivănean a fost înştiinţat că secretariatul Comitetului Central al P.C.R. va trimite un delegat la Comintern pentru a rezolva prin intermediul acestui for, realizarea practică a legăturii dintre Budapesta şi Cluj, urmînd ca un delegat al Comitetului Central al P.C.U. să se prezinte la Cluj spre a realiza legătura cu organizaţia din nordul Transilvaniei.20 Noul secretariat al organizaţiei comuniste din nordul Transilvaniei şi-a început imediat activitatea, împărţind (după principiul de organizare a P.C.R., de dinainte de dictatul de la Viena), teritoriul nordului Transilvaniei în trei circumscripţii subordonate, avînd fiecare un secretariat. Cele 11 judeţe ale nordului Transilvaniei au fost organizate în următoarele circumscripţii: I) II) I) Someş, avînd judeţele: Cluj, Solnoc-Dăbâca, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, împreună cu organizaţiile locale şi judeţene din Dej şi Bistriţa, organizaţia locală din Sighet şi cele din judeţ — în comunele Rozavlea, Săpînţa, Vişeul de Sus, Budeşti, Vad, etc. şi organizaţiile din Cluj. II) Circumscripţia Mureş, avea judeţele Mureş-Turda, Odorhei, Ciuc, Trei-iscaune, avînd organizaţiile la Tg. Mureş, Reghin, Sfîntu Gheorghe, Gheorgheni, Tg. Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorhei şi în comunele Ditrău, Covasna, Ilva Mică,
