Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)

B. Burai: Despre cetatea de tip italian din Satu Mare (1543-1705)

21

145

După datele arhivei Eszterházy din Kismarton, în 1661 în cetatea Satu Mare se găsesc următoarele tunuri:

1 buc. cu glonte de 3 şi 1/4 pfunti, 3 buc. de 2 pfunţi, 1 buc. de 2,5 pfunţi, 3 buc. de 4 pfunti, 1 buc. de 5 pfunţi, 3 buc. de 7 pfunţi, 2 buc. de 14 pfunţi, 1 buc. de 16 pfunţi, 1 buc. de 18 pfunţi, 2 buc. de 25 pfunţi, 2 buc. de 27 pfunţi, 8 buc. de obuze, 1 buc. tun care aruncă bombe incendiante de 7 pfunţi şi 1 de 10, respectiv 26 pfunţi.

în 1704 cu ocazia capitulării cetăţii, curuţii au găsit aici 72 de tunuri dintre

care cele mai importante sínt: 1 karthaun de 24 pfunţi, 2 buc. de 16 pfunţi, 1 tun

de semnalizare de 11 pfunţi, 4 buc. de 12 pfunţi, 5 buc. de 10 pfunţi, 4 buc. de 9 pfunţi, 2 buc, de 7 pfunţi, 7 buc de calibru mic şi o mulţime de obuze şi mortiere.

In legătură cu tunurile trebuie să amintim că cetatea avea şi o moară de

praf de puşcă. Mangalul a fost ars mai ales de fierarii din Beltiug, iar salpetrul

se aduna de pe sărăturile din Nyirség.

31 Geöcze I. Hadi tanácskozások az 1577 évben in Hadtörténeti közlemények, anul 1894.

32 Hurmuzaki — Iorga, Documentele voi. XI p. 189—190.

33 Szamosközi, Történelmi maradványai voi. IV p. 15.

34 Szalárdi, Siralmas krónika, p. 149—155.

35 Karácsonyi J, Evlia Cselebi 1660—1664.

36 Gr. Károlyi S., önéletírása. Budapesta 1865.

37 Thaly K., II Rákóczi Ferenc emlékiratai.

38 Planşa XXXVII — 1 Apărută în Beschreibung-allerderen ungarischen Staett, Voestungen, Castellen und Heauser welche von anlang der Regierung Rudolphi desz andern Roemischen Keysets bisz auit das 1603 Jar mit gewalt oder auitgebung erobert, oder verloren worden... auff diese form durch Vilhelm Petrum Zimmerwald Burgern zu Augsburg in Kupffer gradiert, und tag gegeben. Anno 1604. (Descrierea tuturor oraşelor, cetăţilor, castelelor şi caselor cvare au fost ocupate cu forţă sau prin predare, sau au fost pierdute de la începutul domniei lui Rudolf şi a altor împăraţi romani pînă în anul 1603.

Pe tablou apare inscripţia: Wunderzeichen in ober Hungern, da sich zween Blutrothe Hunger zu Rósz sehen lassen. (Semne ciudate în Ungaria superioară, unde au fost văzuţi doi călăreţi în haine roşii).

Pe tablou, lîngă insulă, este scris: Sackmar. A. reprezintă oraşul, B. reprezintă rîul Someş, C. cei doi călăreţi fantome, D. soldaţii spectatori.

39 Planşa XXXVII — 2. Planul este din colecţia Arhivei din Karlsruhe. Inscripţia este: Zatmar ist eine Festung in Ober Ungarn. In einer Insel gebaut auf diese arth wie Pier Inersessen. (Zatmar este o cetate în Ungaria superioară. Este construită pe o insulă tot aşa ca Pier Inersessen. Pe rîu este scris: Samosch Flus de două ori. în partea de nord este scris Nimet (Mintiu).

40 Planşa XXXVIII —- 1. Stampa este originară din colecţia Bibliotecii din Karlsruhe. Inscripţia este: Fig. 1. Eigentlicher Grundris des Festungsplan zu Zattmar. Anno 1666. (Schiţa propriuzisă a planului cetăţii Satu Mare. 1666). Scara este în stîngeni mici — veriungte Klafter. Desenul este făcut de Graas, după cum susţine prof. IL. Gero, sau de Georg Luca Schichta, cum susţine C. Glaser.

41 Planşa XXXVIII — 2. Vederea este originară din colecţia Arhivei din Karlsruhe. Inscripţia este: Zackmar. Autorul gravurei este Graas după prof. L. Gerö, sau L. G. Schichta după C. Glaser.

42 Dlanşa XXXIX — 1. Şi această vedere provine din Arhiva de la Karlsruhe. Inscripţia este Zackmar.

Toate aceste reprezentări originare din Karlsruhe au fost primite cu ajutorul prof. universitar Ladislau Gerö din Budapesta.

43 Planşa XXXIX — 2. Cartea lui Galeazzo Gualdo Priorato are titlul: História di Leopoldo Cesare. Gravura a apărut în voi. I. p. 456—57. Cartea a apărut la Viena în 1670. Inscripţia este: A. Zathmar, B. Fortezza (cetatea), C. Borgo (suburbie — Mintiu). D. Fiume (rîul Someş), E. ponte (podul).

10 — Studii şi comunicări