Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 7. (Csíkszereda, 2011)
Régészet - Botár István: Falvak, szegek, tízesek. Megjegyzések Csík középkori településtörténetének kérdésköréhez
OBSERVAŢII PRIVIND MORFOLOGIA AŞEZĂRILOR MEDIEVALE DIN CIUC Rezumat în lucrările privind sistemul structurii aşezărilor medievale şi contemporane din Bazinul Ciucului, întâlnim deseori afirmaţia, potrivit căreia, zecetul (m: tízes) - ca subunitate de aşezare separată geografic sau inclusă într-un sat - îşi are originea în evul mediu, este anterioară formării satelor sau chiar a fost nucleul, elementul primar al satelor medievale. O analiză obiectivă a izvoarelor istorice, toponimiei, analogiilor şi datelor arheologice nu confirmă această ipoteză. Cea mai mare parte a unităţilor de aşezări definite ca zeceţi a reprezentat până în secolul al 16-lea sate independente, iar o altă parte subunităţi desprinse din sate încă în evul mediu, numite „szegek” (subunităţi ale satelor). Aceşti „szegek”, ca forme de aşezări şi toponimie, sunt indubitabil mai vechi, decât cele legate de zeceţi. Deşi zecetul, ca organizaţie militară, socială sau chiar economică, este atestată începând cu evul mediu, totuşi, nu a jucat nici un rol în formarea satelor din Ciuc. Noţiunea de zecet a început să fie folosită doar ulterior în cazul celorlalte sate, părţi de sate, independente de cele menţionate anterior. Totuşi, această nouă formă de organizare a avut un rol important pentru că a moştenit şi conservat multe din elementele identităţii unităţilor mai mici (nume, hotare, identitate). _____________________________________________________________FALVAK, SZEGEK, TÍZESEK REMARKS ON THE MORPHOLOGY OF MEDIEVAL SETTLEMENTS Abstract A significant number of publications regarding the settlement system of the Ciuc-basin propagates the idea that the tenner (Hung: tízes) - as a geographically separate settlement part - has its origins in the Middle Ages, or even that it was the basic unit during the formation of the villages. An objective analysis of the written records, analogies, place names and archaeological finds did not confirme this theory. Many of the settlement units called tenners in modern times were independent villages until the 16th century, others split from them during the medieval times, but they were called szegek. The place names, and settlement units connected with szegek are surely earlier as those with tenners. The tenner as a military, social, economical organisation form does originate in the medieval times, but has no connection with the formation of the settlement system. The use of the term tenner with a changed meaning regarding villages, individual settlement parts (szegek) can be attested only in later periods. Even so the tenner has a great role preserving the identity, territory and name of formal settlement units. 25
