Kelemen Imola (szerk.): A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 6. (Csíkszereda, 2010)
Néprajz - Farkas Beáta: Szakrális térszerkezet a felcsíki Nagyboldogasszony egyházközségben
FARKAS BEÁTA CONFIGURAŢIA SACRALĂ ÎN EPARHIA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI’’ DIN CIUCUL DE SUS Rezumat în lucrarea mea m-am angajat să descopăr şi să descriu configuraţia sacrală a unei comune din Secuime, a satelor Cârţa (Csikkarcfalva) şi Ineu (Csíkjenőfalva). Am avut în vedere faptul că, acest loc impregnat cu sfinţenie nu este numai reţeaua obiectelor neînsufleţite, ci şi o realitate schimbătoare, vie, care întruneşte divinul şi umanul. Conform presupunerii mele, o regiune este formată şi modelată de oamenii care trăiesc acolo şi de realitatea transcendentală. Scopul meu este să ofer o imagine întreagă despre reţeaua de loc sacral al satului, despre schimbările în timp ale acesteia, descoperind şi motivul schimbării. Din punct de vedere metodologic, urmăresc ideea, după care, un aspect al existenţei umane este tendinţa spre comunicare, dar în acelaşi timp, datorită caracterului limitat al limbii, nu poate fi totul exprimat cu ajutorul cuvintelor. Am aplicat în acelaşi loc metode diacrone şi sincrone, astfel au devenit clare schimbările limitelor locului sfânt, respectiv, din când în când, şi centrele sacrale au fost marcate în diferite puncte ale locului. Omul şi comunitatea instalată la un loc, ca un prim act al descălecării, relevă din loc centrul sacral, şi, în cazul Racului, putem vedea că, comunitatea ia în posesiune, în repetate rânduri, acel loc, reorganizând, astfel, locul folosit de strămoşi. în acelaşi loc sunt prezenţi, simultan, sfântul şi profanul. în lucrarea mea am urmărit cu atenţie şi relaţia locului sfânt şi a timpului profan, respectiv a locului profan şi a timpului impregnat cu sfânt. La Racu au apărut şi obiectele sacralizate ale construirii identităţii. în acelaşi timp, urmărind schimbările locurilor centrelor sfinte, am cercetat şi problematica desacralizării. THE SACRAL CONFIGURATION OF A VILLAGE FROM CIUCUL DE SUS Abstract In my essay, I have undertaken to reveal and describe the sacral configuration of North-Ciuc (Ineu/Csíkjenőfalva, Cârţa/Csikkarcfalva), a settlement in the Land of the Szeklers. During my research I have kept in view the fact that this is not a static space, and can’t be analyzed objectively. In fact, this is a changing, living reality. Because it is a conventional community, which lives deeply its religion, the church has got a prominent function in people’s life. From the part of the church we can observe a strong effect upon the community' s life, the administration, which is accepted and advocated by them. The person of the cleric, his dominance, and the weight of his word is equal with the authenticity in the community’s eyes. Of course, we can and must deal with the phenomenon of ‘szekularizáció’. My research includes two villages, because they have common sacral spaces. It causes extra problem to find out how the sacral goods proliferate between the two villages, and how they are using separately and together the sacral space. During the analysis of the use of the sacral spaces we can’t dispense of the occasions in which they are used. Accordingly, my essay includes not just the function of some elements of the space, the mode of using them, their importance in the community’s life, but also follows the logic that every space-element is used differently by every occasion and every community’. I experienced, that the religious, his/her conviction deeply living person needs the necessity to surround him/herself with objects reminiscent of sacred. We can find these objects in the accommodation, but also everywhere in the whole place of settlement. These confer some assurance for the people, for the community. Everybody specifically, but also as a part of the whole community approach the mentioned objects, buildings and places. I made this research upon places, buildings, objects, roads, but I still consider that I come to know an identity form by them. 428
